| |
Expoziţia este o formă de cultură pentru popor, o modalitate de cultivare a gustului şi a interesului pentru frumosul artistic. ASTRA, prin cercurile sale culturale, a animat viaţa satelor româneşti nu numai cu biblioteci, ci şi cu expoziţii prin care i‑a antrenat pe ţărani nu numai în calitate de public al expoziţiilor, ci mai ales în postura de creatori ai exponatelor constituite din rezultatele muncii lor sau ale artei populare. Expoziţiile aveau rolul să înfrumuseţeze şi să înnobileze viaţa sufletească a ţăranilor, dar şi talentul lor creator pe care‑l promovau prin cele mai variate forme: lucru manual, costume populare, artă populară (icoane) etc.
Marile expoziţii naţionale la Braşov (1862), Sibiu (1881), Blaj (1911 şi 1936) au marcat în mod elocvent viaţa spirituală a ASTREI. Scopul expoziţiilor a fost acela de‑a da încredere românilor în puterea geniului lor creator. Organizarea expoziţiilor în cadrul Adunărilor Generale ale Despărţământului Blaj este semnalată de la sfârşitul secolului al XIX‑lea, semnificativă fiind expoziţia organizată la Veza, din anul 1897, apreciată pentru bogăţia şi varietatea exponatelor şi gustul artistic. Au participat un număr mare de femei din Veza, Ciufud, Tiur, Mănărade, Spătac, toate premiate cu dipolome şi sume considerabile de bani. În perioadele următoare, expoziţiile au ocupat un loc însemnat în preocupările Astrei blăjene.
Cu prilejul serbărilor semicentenarului ASTREI de la Blaj, unul dintre cele mai importante momente a fost expoziţia istorică şi culturală a Despărţământului Blaj. O serie de foiletoane s‑au publicat în ziarul „Unirea” nr. 84 despre secţiile acestei expoziţii, organizată în 10 săli de clasă ale Liceului „Sf. Vasile”, care a produs puternice impresii participanţilor şi presei.
I. Secţia şcolară prezentată de dr. Octavian Prie oferă obiecte care relevă evoluţia învăţământului românesc în Blaj. Pe mese se află mijloacele de învăţământ: caiete, manuale, mape, desene aparţinând elevilor din şcolile Blajului. La aranjarea expoziţiei au colaborat: Şcoala elementară, Şcoala de aplicaţie, Şcoala de meserii, Preparandia, Şcoala de fete, Gimnaziul şi Teologia.
II. Expoziţia istorică a constat din 3 secţii: bisericească, literară şi social‑culturală. În această secţie s‑a expus „tot ce are Blajul mai interesant din punct de vedere istoric şi cultural: icoane, un dulap de cărţi din vechea bibliotecă a călugărilor bazilitani; corespondenţa şi protocoalele episcopilor, manuscrise şi cărţi ale marilor corifei; obiecte preţioase şi de interes pentru trecutul şi dezvoltarea culturală a neamului; obiecte bisericeşti (antimise, potire, cruci, sigile; cărţi rare; odăjdi ş.a.). Pereţii erau împodobiţi cu tablouri frumoase, de însemnătate istorică şi cu icoane. »[1]
III. Industria de casă, cuprindea covoare, cusături, care puneau în lumină hărnicia şi gustul ţărăncilor noastre. Expoziţia realizată de prof. Roza Căpuşan, de la Şcoala Civilă de Fete, în colaborare cu Reuniunea femeilor române din Blaj care, săptămâni în şir au cutreierat satele din Despărţământul Blaj pentru a ruga femeile din popor „să trimită din lucrurile de mână ce au mai frumos pentru expoziţie”. Au fost expuse în două săli mari: ţesături, cusături, broderii, costume naţionale, feţe de perne ţesute cu motive româneşti originale, covoare ţesute din lână, catrinţe, odăi ţărăneşti de pe Secaş ─ rodul colaborării a 23 de sate. Publicul a constat din locuitorii satelor din zonă, elevi şi profesori ai unor şcoli din întreaga ţară, participanţi la serbări, reprezentanţii unor societăţi culturale. Au particpat cu obiecte ţărance din fiecare comună şi toate au primit Diplomă de recunoştinţă: Maria Fărcaş (Blaj), Silvia Pauleti (Beşineu), Iulia Burza şi Victoria Geogean (Biia), Lina Bolog şi Ana Joica (Bucerdea), Ana Mărginean (Cenade), Iustina Pădurean, Lina Hărşan, Ana Pădurean (Cergău Mare), Anica Mariu, Lina Aldea (Cistei), Lina Spătăcean, Lina Pădurean (Ciufud), Susana Mărculeţ, Victoria Ganga (Crăciunel), Rafila Ivan (Lodroman), Eugenia Rus, Maria Handrea a lui Nicolae, Ana Mărginean (Mănărade), Carolina Breaz, Anica Szilagyi, Viorica Decean, Natalia Receu (Mihalţ), Lucreţia Sârbu, Simina Mănărean (Obreja), Dramora a lui Zenove, Maria Arion a lui Pavel, Ana Dragomir a lui Mihăilă, Ana Stanea a lui Tomi (Ohaba), Anicia Cipariu (Pănade), Fira Barboş (Roşia), Edifta Vintilă, Anica Corbean, Anica Frăţilă, Aurelia Erejdi (Sâncel), Cracea Măriuţa (Şoroştin), Maria Todoran, Maria Truţa, Lucreţia Oanea (Spini), Mariţi Băcilă a lui Gligor, Elisabeta Popa, Maria Buzilă a lui Dionizie (Tău), Susana Alămorean (Ţapu), Veronica Aprocriş (Valea Sasului) şi Ana Groze, Anica Muntean, Lina Popa, Saveta Cârnaţ a Vezanului (Veza).
In sala a doua, au expus lucruri de mână « damele române » şi elevele Şcolii Civile de Fete din Blaj. Obiectele erau cusute cu motive româneşti aplicate pe diferite lucruri de uz comun şi de lux în tehnică deosebită, potrivită materialelor folosite.
IV. Secţia Agricolă a fost realizată de Ioan F. Negruţiu, directorul Insitutului Pedagogic din Blaj, care cu prilejul inaugurării subliniază: « Despărţământul Blaj, de 15 ani încoace, s‑a distins prin activitatea sa şi pe terenul economic, ţinând în fiecare an mai multe prelegeri populare şi publicând broşuri pentru popor, din ramul agriculturii; iar cu ocaziunea Adunărilor Generale, aranjând în comune expoziţii din industria ţărancei române, unde totdeauna a împărţit între ţărancele exponente premii în suma de 50‑100 coroane. »[2]
Membrii secţiei agricole, toţi specialişti în domeniul agriculturii, au organizat expoziţia într‑un mod ingenios, din care n‑au lipsit produsele celor patru fundaţiuni de pe teritoriul Despărţământului Blaj, administrate în regie (Fundaţiunea internatului de băieţi « Vancean », Fundaţiunea Bazilitană, Fundaţiunea « Laday » din Petrisat şi Hususău, Seminarul Teologic din domeniul Sâncel şi Domeniul Metropolitan). Dintre acestea, menţionăm în mod deosebit Fundaţia Domeniului Metropolitan care a expus produse de pe moşiile din comunele Blaj, Sâncel, Tiur, Mănărade, Cergău, toate administrate în regie proprie. Au expus produse deosebite: Nicolae Pop, Emil Vlasa (proprietar din Sâncel), Ion Bărbat, Vasile Mărginean (Sâncel), Traian German, V. Precup, Ion F. Negruţiu (Blaj), Nistor Tutelea (Cenade). Această expoziţie a fost « o icoană vie despre priceperea şi hărnicia plugarului român din acest jur »[3]. De o apreciere deosebită s‑au bucurat expunatele proprietarului Emil Vlassa din Sâncel: « este primul şi singurul proprietar care se ocupă de ani de zile cu producerea legumelor şi a seminţelor »[4]. Nicolae Iorga a făcut cea mai frumoasă descriere a acestei secţii: « ţăranii nu se lasă mai prejos. In odaia lor te îmbată mirosul merelor, persecelor şi strugurilor. Exemplare neobicinuite ca mărime din felurite fructe, cereale, dovleci, atrag atenţia. Un mare proprietar din împrejurime (n.n. Ion Vlasse), biruia pe toţi.»[5]
V. Secţia Silvanală
Această secţie a fost organizată de Emil H. Precup, stud. Inginer silvic. Este prima de acest fel în Blaj care pune în lumină frumuseţile şi viaţa tainică a pădurii.
VI. Secţia industriei şi comerţului a fost organizată de Gavril Precup, prof. de română la Gimnaziul din Blaj. Ea a conţinut produsele membrilor Societăţii meseriaşilor români din Blaj. Aceştia se prezintă « închegaţi într‑o puternică Corporaţiune sub stindardul Reuniunii. »[6] Sub patronajul Despărţământului Blaj, ei au organizat, la 15 iunie 1908, prima expoziţie industrială, demonstrând Blajului capacitatea de a realiza obiecte lucrate cu măiestrie şi gust artistic.
De aceleaşi frumoase aprecieri s‑au bucurat Expoziţia tipografiei seminariale, organizată de prof. Alex. Ciura, Expoziţia de pictură, şi Expoziţia « Atelierului» din Orăşie. In cadrul expoziţiei de pictură, dintre cele 50 de pânze expuse, s‑au remarcat prin originalitate, lucrările tinerilor Nicolae Pop şi Flaviu C. Domşa.
Expoziţiile‑concurs organizate de către Despăţământul Blaj urmăreau mobilizarea sătenilor în scopul ameliorării stării de sănătate şi a promovării interesului pentru valorificarea produselor agricole. Până la Marea Unire, au fost organizate expoziţii de copii, iniţiativă care a fost reluată şi în perioada 1919‑1925, ca urmare a noului curent promovat de ASTRA.
Se acordau mamelor cu mulţi copii şi bine îngrijiţi premii în bani între 50‑100 de coroane, pentru a deveni modele de urmat şi a încuraja asemenea manifestări în rândul ţăranilor.
Programul de emancipare a românilor, urmărit cu consecvenţă de conducerea Despărţământului Blaj a cuprins şi stimularea preocupărilor de organizare a unor expoziţii cu tematică diversă, cu prilejul unor Adunări Generale şi manifestări cultural‑artistice. Iată câteva dintre acestea:
1) Veza, 3 septembrie 1893 expoziţie de lucru de mână cu prilejul adunării cercuale, care a hotărât înfiinţarea agenturii;
2) Mihalţ, în 1896: a fost organizată o expoziţie de ţesături şi cusături, cu prilejul adunării cercuale, care a hotărât înfiinţarea agenturii comunale;
3) Pănade, 19 iulie 1905: o expoziţie de lucru de mână, cu prilejul adunării cercuale, care a omagiat centenarul naşterii lui Timotei Cipariu;
4) Crăciunel, 12 iulie 1908: cu prilejul adunării cercuale, o expoziţie de lucru de mână unde s‑au oferit 12 premii;
5) alte expoziţii s‑au deschis la Şoroştin, cu ocazia adunării cercuale din vara anului 1909 şi la Ohaba, în 12 iulie 1910;
6) Blaj, 28‑29 august 1911: cu prilejul adunării generale jubiliare prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la întemeierea Asociaţiunii, s‑a deschis expoziţia istorică şi culturală a Despărţământului Blaj cu secţiile: şcolară, istorică, industria de casă, agricolă, silvanală, industrie şi comerţ, tipografie seminarială, expoziţie de pictură. La secţiunea industria de casă au participat şi au fost premiate în bani ţărănci din aproape fiecare comună, lista fiind reprodusă în volumul „Serbările de la Blaj, 1911...”.
7) Făget, 17 iunie 1934: cu prilejul Adunării Generale a Despărţământului Blaj au fost organizate trei expoziţii: expoziţia de copii, jocuri naţionale şi porturi naţionale. Pentru copii sănătoşi, bine dezvoltaţi şi bine îngrijiţi s‑au premiat, cu câte 50 lei, mamele: Maria Surdu, Maria Ilie, Firuţa Popa, Anica Bârloncea, Maria Pandea, Ana Mihai, Fira Băcilă, Lenuţa Banea, Fira Banea şi Leana Pandea ─ toate din Făget. Pentru porturi naţionale veritabile (bătrâneşti) s‑au acordat diplome şi cocărzi tricolore următoarelor fete şi neveste: Rafila Zaharia, Veronica Şurtea (Tăuni), Firuca Stan (Cheslăr), Fira Proştean, Mărioara Şovrea, Nina Bălan, Maria Hâdu (Cheslăr), Anica Proştean, Veronica Ilie, Silvia Mlădin şi Minodora Şovrea. Pentru dansuri naţionale la jocuri cu bâta se premiază: Alexandru Corfariu din Făget, Nicolae Gligor din Tăuni, Flodor Bloga din Cheslăr, Ioan Mlădin din Făget (feciori); Teodor Popa din Făget şi Vasile Covaci din Tăuni (bărbaţi); la joc de fete: Maria Sabău din Făget, Maria Corfariu din Făget, Firuca Stan din Cheslăr, Anica Migea din Tăuni, Sofia Puşcă din Tăuni şi Ana Creţu din Cheslăr;
8) Spini, 24 iunie 1935: cu prilejul Adunării Generale a Despărţământului Central Judeţean Târnava Mică (cu sediul în Blaj) s‑au organizat două expoziţii: expoziţia de copii şi expoziţia de costume populare. Au fost premiaţi 18 copii, fiecare mamă primind suma de 30 lei. Copiii premiaţi au fost: Margareta Spinean, Vasile Tulea, Ana Bucur, Iacob Costea, Ioan Gherman, Nicolae Vasiu, Ioan Ciulea, Ana Glogoveţan, Vasile Suciu, Viorica Puşcă, Aurelia Costea, Ioan Tulea, Veronica Obrejan, Ioan Ciulea, Vasile Limbăşan, Ioan Glogoveţan, Ioan Gica şi Dumitru Puşcă (Preşedinta Comisiei a fost dr. prof. Veturia Viorica Fulicea). S‑au acordat premii pentru cele mai frumoase costume tinerilor: Ana Mărginean, Ana Hoc, Lucreţia Tulea, Ana Costea, Maria Cristea, Mărioara Hoc, Vasile Hoc, Vasile Oancea, Ioan Popa, Ioan Mărginean, Solomon Costea, Gheorghe Tudoran, Solomon Bucur, Ioan Gherman şi Vasile Bucur (de 7 ani); preşedintele acestei Comisii a fost Zorica Bude.
9) Blaj, 20‑21 septembrie 1936: În cadrul Serbărilor jubiliare de la Blaj, la 75 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii, s‑au organizat 4 expoziţii (etnografică, agricolă, cultural‑istorică şi de pictură), în sălile Liceului de băieţi, coordonatorul principal fiind Alexandru Lupeanu‑Melin, preşedintele Despărţământului Blaj. Reuniunea femeilor, sub conducerea profesoarei Emilia Hopârtean a organizat expoziţia etnografică a Târnavelor; Camera de Agricultură şi Consilieratul Agricol al Judeţului Târnava Mică, prin T. Boeriu, a organizat expoziţia agricolă a Târnavelor; Ştefan Pop, Alexandru Lupeanu‑Melin şi Ştefan Manciulea – expoziţia cultural‑istorică; Dr. Virgil Fulicea a organizat expoziţia de pictură, cuprinzând lucrări ale artiştilor ardeleni Mişu Popp şi Octavian Smigelschi.[7]
10) Veza, 11 iulie 1937: cu prilejul Adunării Generale a Despărţământului Blaj s‑a organizat o expoziţie de copii (fiecare mamă primind suma de 30 lei) şi au fost premiaţi următorii copii, în ordinea clasificării: Ileana Pescar (1 an, 3 luni), George Cristea (1 an, 7 luni), Creţu Lina (2 ani, 7 luni), Popa Viorel (1 an, 6 luni), Muntean Ana (2 ani, 7 luni), Cârnaţ Alexandru (1 an, 9 luni), Gligor Ion (2 ani, 7 luni), Simu Sofia (1 an, 6 luni), Gânţa Ana (1 an, 5 luni), Haţegan Aurel (2 ani, 10 luni), Ilea Maria (2 ani, 3 luni).
[1] Silv. Nestor, directorul Şcolii Civile de Fete Blaj, în Serbările de la Blaj, 1911, p. 353‑354, apud „Unirea”, nr. 84 / 1911
[2] Serbările de la Blaj, 1911, p. 357, Apud „Unirea”, nr 84/ 1911
[3] Idem Ibidem, Ioan F. Negruţiu, p. 362
[4] Idem Ibidem, p. 363
[5] Idem Ibidem, p. 364
[6] Idem Ibidem, p. 372
