Obiectivul major în activitatea Despăţământului a fost acela de a reînfiinţa/ înfiinţa cercuri culturale astriste şi de a iniţia programe de activitate. Primele cercuri reînfiinţate au fost, în lumina tradiţiei, cele săteşti: Roşia de Secaş şi Ohaba (1997), Sâncel (1998), Pănade (1999), Biia, Crăciunelu de Jos (2000), Cergău Mare (2001), Jidvei (2002), Şona, Căpâlna de Jos (2003), Cetatea de Baltă (2004), Bucerdea Grânoasă, Mihalţ, Micăsasa (2005).
Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj a continuat să promoveze tradiţiile înaintaşilor, obiceiurile tradiţionale ale satelor româneşti, forme şi mijloace de manifestare a spiritului astrist dar a impus şi consolidat noi direcţii de acţiune, specifice perioadei postdecembriste. Noutatea incontestabilă este aceea că Despărţământul a înţeles să atragă tineri pe care să‑i însufleţească pentru idealul ASTREI de solidaritate a românilor de pretutindeni prin cultură. În acest sens, a fost înfiinţat, în 15 mai 1995, primul cenaclu astrist de literatură pentru tineri, numit „Fântâni ale darurilor”, parafrazând celebra sintagmă rostită de Episcopul – Întemeietor al Şcolilor Blajului, Petru Pavel Aron. Mult mai mult de‑atât, în şcolile Blajului au fost înfiinţate cercuri culturale ale Despăţământului: Cercurile de Istorie şi de Folclor la Şcoala cu Clasele I‑VIII „Toma Cocişiu”, Cercurile de Istorie şi de Literatură la Colegiul Naţional „I. M. Clain”, Cercurile de elevi de la Grup Şcolar „Timotei Cipariu” şi de la Grup Şcolar Agricol.
Sunt postate 38 de articole din istoricul şi activitatea Astra blăjeana, începând cu data de 30 iunie 2008.
Administrator-editor al paginilor astra blajeana Mihai Târnăveanu.
Adresa de corespondenţă o puteti afla prin simpla cerere adaugand un comentariu la unul dintre articolele postate, cerand expres adresa de colaborare, specificand bineinteles adresa dvs.
Ce este un blog? Este un jurnal electronic on line, tematic, uşor de întreţinut şi administrat, chiar fără să ai cunoştinţe avansate de programator web.
Am avut ocazia să răsfoiesc reviste, edituri, cărţi, ziare, canale mass-media, să citez personalităţi politice, culturale şi alte categorii sociale, medici, profesori, redactori, scriitori, care şi-au propulsat realizările lor pe internet, fiindu-le astfel recunoscute contribuţiile lor pe toate planurile: artă, muzică, webdesign, ştiri, spiritualitate, manifestări literare şi de altă natură.
Nu eşti cenzurat, nu ţi se impune o limită, ce scrii, ce publici, cum administrezi. Spaţiile sunt alocate nelimitat pe servere mari, recunoscute, care la rândul lor au de câştigat de pe urma navigării pe un blog.
Articolele postate pot fi comentate, moderate. Ai posibilitatea schimbului de link-uri sau legături web cu alte locaţii similare, poţi să-ţi programezi ştirea într-o anumită zi calendaristică, să ai acces la ştiri proaspete, să alegi dintr-o largă varietate tematică un script de fundal care ţi se potriveşte, menit să atragă privirile cititorilor, modificându-l ori de câte ori este necesar, în funcţie de ce materiale postezi în pagină, forum, chat şi alte secţiuni utile de care pot beneficia vizitatorii blogului tău.
Textele se pot importa şi încărca cu puţine cunoştinţe de operare Word sau pot fi editate on line şi formatate sau aranjate în pagină, majoritatea blogurilor având iniţializate scripturile de culegere computerizată şi tehnoredactare în Word.
Susţin în Adunarea anuală generală, rog a se vedea perioada de probă pe care a funcţionat site-ul de la înfiinţare, şi aştept noi colaborări, ceea ce întreprindem pe suport de hârtie să fie dat şi pe suport electronic spre stâmpărul setei fraţilor de pretutindeni. Limba oficială a site-ului este româna. Câţi români nu avem noi în lume, câţi nu însetează după
Bucerdea Grânoasă-Cetatea de Baltă,
04 Octombrie 2008.
BUCERDEA-GRÂNOASĂ LA CEAS DE SĂRBĂTOARE!
„Să nu uiţi, române, datina străbună,
Dragostea de ţară şi de Dumnezeu,
Darul ospeţiei să-ţi fie cunună,
Şi bucuria - tovarăş mereu.”
În umbra Blajului, în locul unde cele două Târnave îşi împreună zbaterea şi inimile, în locul unde, dormind o noapte, Eminescu s-a îndreptat spre oraşul luminii ardelene, se întinde asemeni unei marame o veche aşezare cu oameni harnici şi credincioşi având în fiinţă cultul pământului şi-n inimă străfulgerarea divinităţii „tot unul şi unul”, cum spune Creangă. Satul este, dacă pot spune cu o emoţie evidentă, „Locul pe care-l sfinţeşte omul” şi este o caracteristică sufletească remarcabilă a oamenilor care-şi iubesc vatra părintească cu adevăruri irevocabile, mai ales că tinerele generaţii nu au cunoştinţe despre geneza, istoricul şi problematica realizărilor trecute. Am convingerea că citind, gândind, simţind, suferind şi bucurându-se odată cu marile întâmplări petrecute în veacurile trecute, odată cu marii eroi ai neamului nostru, urmaşii noştri se vor simţi oameni mai întregi, mai împliniţi, fii ai unui popor care trebuie să redevină mândru şi demn, aparţinători ai unei comune minunate, Bucerdea-Grânoasă.
Toamna nu ne-a adus numai roade îmbelşugate, ci şi soare, atât pe bolta cerească, cât şi în suflete. Întreaga natură şi-a propus să ne dezmierde, să ne fie părtaşă la emoţia sufletească, dându-ne un imbold cu razele „mingii de foc” ce trona deasupra comunei.
Bucuria revederii i-a determinat atât pe cei care au parăsit locurile natale pentru realizarea visurilor, cât şi pe legaţi sufleteşte de comuna noastră să revină la „matcă”.
Au fost zile mari, de neuitat în comuna Bucerdea-Grânoasă. Foarte potrivit este salutul d-lui primar Aldea Ioan: ,,Este cea mai mare sărbătoare, când se reunesc membrii unei familii! Este bucurie, este armonie, este voinţă Dumnezeiască. Nu-i sărbătoare mai mare ca totul să revină la matcă, la origine, la mărturisirea rădăcinilor, la frăţietate, la părinţi şi locuri părinteşti, strămoşeşti. Vă invit să ne bucurăm împreună la Sărbătoarea Fiii Satului Bucerdea-Grânoasă - Ediţia 2008, sărbătoare înnobilată cu centenarul bisericii SfântaParaschiva”.
Se poate afirma despre sărbătoarea bucerzenilor, desfăşurată în perioada 11-12 octombrie, că a fost un real succes. Împlinindu-se 100 de ani de la zidirea bisericii, credincioşii susţinuţi de preotul Dan Dulău au hotărăt ca eforturile lor depuse de-a lungul anilor să le fie încununate de acest moment jubiliar alături de toţi cei dragi. Momentul a fost ales în preajma sărbătorii „Sfintei Cuvioase Paraschiva”, care este şi ocrotitoarea sfântului locaş. Domnul primar Ioan Aldea, alături de viceprimarul Gabor Árpád, nu numai că au împărtăşit iniţiativa, dar au venit cu o sugestie care apoi s-a concretizat: aceea de-a stabili această dată „ZIUA COMUNEI”! Iniţiatorii şi organizatorii principali ai evenimentului au fost cei amintiţi anterior care, în colaborare cu Consiliul Local, cu Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj al Astrei, cu Şcoala cu Clasele I-VIII „Ioan Maiorescu” Bucerdea-Grânoasă, cu Cercul Cultural Astra „Ioan Maiorescu” Bucerdea-Grânoasă, au dovedit că o asemenea manifestare poate atrage atenţia asupra locului de baştină.
Prima ediţie a Zilelor Bucerzii a fost marcată la început de o revedere a celor care au părăsit doar fizic satul, pentru că mintea şi simţirea lor a rămas fidelă locurilor natale care i-au format ca oameni. Cu sufletele încărcate de emoţia reîntâlnirii, am păşit cu mic cu mare, în dimineaţa zilei de 11 octombrie, la Primărie, unde şi-a avut debutul emoţionanta manifestare. Schimbul de impresii şi destăinuirile au fost dominate de sincerele emoţii care erau vizibile pe faţa fiecăruia.
Azi, 11 octombrie, la Bucerdea-Grânoasă e sărbătoare. Au ţinut în mod deosebit să ne onoreze cu prezenţa şi personalităţi marcante ale judeţului: prefectul judeţului, Coriolan Dan Simedru, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, inspector şcolar, Rodica Andronescu, şeful de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, fost subprefect, Clement Negruţ, prof. univ. dr. Ion Buzaşi de la Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, deputatul Tiberiu Bărbuleţiu, consilierul judeţean Florin Teodor Mărginean, directorul prefectural Mihu Ionel. A sosit aici o delegaţie formată din preşedinţii Cercurilor ASTRA din jurul comunei, având-o ca mentor pe preşedinta Despărţământului ASTRA, d-na prof. Silvia Pop, însoţită de prof. Ioan Pop şi ing. Ioan Mihălţan. Această manifestare de excepţie s-a desfăşurat după un amplu program bine stabilit şi gândit. Începând cu ora 10, la Monumentul Eroilor din centrul satului s-a oficiat un Te Deum de către preoţii Sârbu Petre şi Dulău Dan, iar în semn de recunoştinţă, s-au depus coroane din partea Consiliului Local, a Şcolii „Ioan Maiorecu” şi a Despărţământului ASTRA „Timotei Cipariu” Blaj, ş.a. Începutul sărbătorii a fost marcat de discursul d-lui primar al comunei, Aldea Ioan, care declară deschise serbările, apoi manifestarea a continuat cu înmânarea diplomelor de „Cetăţean de Onoare” celor care şi-au adus un aport deosebit la modelarea tinerelor generaţii (prof. Aurel Trif, înv. Lucia Trif, prof. Ana Cipariu, prof. Emil Voicu, înv. Carolina Voicu, înv. Liviu Luduşan, înv. Ana Georgescu, înv. Mihu Ileana, înv. Gazsi Mihai, Cisteian Emil, ofiţer în rezervă Kömives Andrei, instructor de dansuri Rad Mihai). A urmat apoi parada „Costumelor populare”, cu toate obiceiurile de care fiii satului ţineau seama cu sfinţenie în organizarea unei sărbători. Intenţia organizatorilor a fost aceea de a întări demersul altor susţinători ai tradiţiei, în ideea nemuririi obiceiurilor româneşti, care sunt atât de dinamice şi extraordinare. Îmbrăcaţi în minunate costume populare, elevii şcolii au prezentat un excepţional program artistic susţinut cu mult patos, fiind coordonaţi de învăţătorii Mezei Zolti şi Florea Monica, de prof. Roşa Maria.
Destoinica d-nă Pop Silvia, preşedinta Despărţământului din Blaj al ASTREI, rosteşte un discurs prin care subliniază că tezaurul imaterial al unei naţiuni se acumulează în timp şi se transmite de la o generaţie la alta.
Concetăţenii împreună cu oaspeţii, la invitaţia d-lui director Vasile Bărbuleţ s-au îndreptat spre şcoala care poartă numele cărturarului patriot Ioan Maiorescu (tatăl lui Titu Maiorescu), care s-a născut şi a trăit în Bucerdea. Aici are loc vizitarea şcolii, despre care eu personal afirm cu toată convingerea că este o Şcoală Incluzivă, (mulţi dintre cei care au cercetat-o au fost în asentimentul meu). Felicitări colectivului şi mult succes în continuare!
A sosit momentul culminant când are loc lansarea monografiei „Drag de sat transilvan”, lucrare realizată de Mihai C. Szilagy şi Alina Dulău. Volumul a apărut la Editura Anamarol, Bucureşti, 2008, fiind prefaţat de prof. univ. dr. Ion Buzaşi de la Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia. La această lansare auditoriul a avut marea onoare de a-l avea în mijlocul lui chiar pe distinsul literat blăjean Ion Buzaşi, care prin simplitatea cuvântului dar prin bogăţia sensurilor evidenţiază importanţa, dar şi efortul, abnegaţia şi râvna care plăsmuiesc monografia unei localităţi. Cuvinte de aprecire faţă de priceperea autorilor adresează şi d-na prof. Silvia Pop, subliniind în mod deosebit vocaţia şi slujirea devotată de care dă dovadă d-nul Mihai C. Szilagy în cadrul ASTREI. Domnul Mihai C. Szilagy este cel care în urmă cu câţiva ani ne-a impulsionat în a înfiinţa şi la Bucerdea Grânoasă Cercul Cultural ASTRA, care să promoveze valorile tradiţionale şi să redescopere frumuseţea, bogăţia satului şi a obiceiurilor sale. Dacă n-ar fi existat iniţiativa, verva, dăruirea acestui domn (actual preşedintele Cercului), cultura satului era trecută în negura uitării.
Centrul satului este martorul unui eveniment cultural de amploare: Savorile toamnei-Întoarcerea la obârşie, programul dedicat iubitorilor de tradiţie, şi nu numai, şi-a deschis porţile încă de vineri seara, aici putând fi admirată o expoziţie etnografică realizată cu mare dăruire de cât mai mulţi localnici. Pe scena amplasată în apropiere de Monumentul Eroilor, interpreţi remarcabili de folclor i-au încântat cu muzică autentică şi cu instrumente pe cei care au venit să guste din savoarea toamnei. Într-o atmosferă de sărbătoare şi voie bună cei prezenţi au fost fermecaţi de melodiile vechi, autentice, fredonate de solişti locali dar şi de artistele consacrate Reta Rus, Alina Pinca, Marinela Baba, Ina Todoran acompaniate fiecare de propria formaţie. Nici ansamblul de dansuri al comunei, condus de împătimitul folclorist Mihai Rad, nu s-a lăsat mai prejos, desfătând publicul cu dansuri vechi, specifice bucerzenilor, apoi cu dansuri maghiare, ţigăneşti, fiind acompaniaţi de cei doi fii ai săi, Mihai şi Toader Rad. Deşi e aproape miez de noapte, „Iarba verde de acasă”, cântată chiar de Mircea Rusu, răsună peste sat scoţându-i pe toţi din case, indiferent de vârstă, determinându-i să încingă o horă mare în „uliţă”.
Cu inimile încărcate de bucuria revederii, oamenii au admirat mirificul Foc de Artificii care a transpus micuţul dar totodată mărinimosul sat într-o lume de basm. Cu mare regret ne-am împrăştiat fiecare pe la casele noastre, luându-ne rămas bun cu salutul „Pe mâine!”.
Într-adevăr, dimineaţa de 12 octombrie, aceeaşi comunitate numeroasă (indiferent de naţionalitate) a avut onoarea de a-l întâmpina pe ÎPS Arhiepiscopul Andrei, care ne-a onorat cu prezenţa la sărbătorirea centenarului (1908-2008) Bisericii Ortodoxe cu hramul Sf. Paraschiva. A fost oficiată o slujbă emoţionantă de binecuvântare şi resfinţire a bisericii de către Ierarh înconjurat de un sobor de preoţi cu rădăcini în sat, de protopopul Blajului, Vasile Brumar, şi de consilierul diacon Ioan Roşca. A urmat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, cuvântul de învăţătură al Ierarhului, cuvântul de mulţumire al preotului paroh adresat Înalt Prea Sfinţitului Andrei, oficialităţilor judeţene şi locale, donatorilor şi tuturor credincioşilor. S-au acordat Gramate Arhiepiscopale Consiliului Parohial, epitropului, primarului şi unor fii ai satului care şi-au adus aportul consistent la renovarea bisericii. Pentru buna chivernisire a parohiei şi bisericii, preotul Dan Dulău a primit distincţia de iconom (purtător de brâu roşu). La final, cu toţii am participat la agapa frăţească oferită cu ocazia evenimentului.
Ca şi o continuare, duminica după-masă vechii şi noii membrii ai Cercului ASTRA „Ioan Maiorescu” Bucerdea-Grânoasă s-au întâlnit pentru bilanţ, dar şi pentru noi proiecte în incinta grădiniţei, prelungindu-se astfel festinul cultural de care ne-am bucurat pe parcursul celor două zile de sărbătoare. Doamna Silvia Pop, preşedinta Despărţământului Blaj al ASTREI, conduce cu măiestrie şi eleganţă întâlnirea subliniind rolul important al Asociaţiunii pentru păstrarea identităţii neamului. Au fost înmânate diplome pentru cei merituoşi.
Nu pot încheia fără a-i felicita sincer pe organizatori şi participanţi asigurându-i că eforturile şi dăruirea lor au fost apreciate. Cu toţii am fost profund marcaţi de atmosfera de sărbătoare a satului, de ospitalitatea de care au dat dovadă.
Nu vrem ca acest eveniment să rămână izolat în cadrul activităţilor cultural-tradiţionale. Gândurile ne sunt multe şi sper ca şi realizările să ne fie pe măsură. La sfârşit, când vom pune în balanţă intenţiile cu finalităţile, sperăm ca această implicare să reprezinte o intervenţie benefică în viaţa comunităţii şi un impuls spre a continua cu noi acţiuni care vor fi imortalizate şi-şi vor pune amprente în sufletul băştinaşilor peste timp.
Prof. Alina-Maria DULĂU
Gazdă localitatea Cetatea de Baltă.
04 Octombrie 2008, orele 10.
În peisajul panoramic deosebit de frumos oferit de Castelul Cetăţii de Baltă, care ne-a găzduit pe aceste coordonate de timp şi spaţiu, ne-am reunit apropiaţii Astrei blăjene sub preşedinţia distinsei doamne profesoare Silvia Pop.
Primirea delegaţilor şi invitaţilor Astra s-a făcut la Primăria Cetatea de Baltă de către oficiali şi membrii Ansamblului folcloric „Dor de pe Târnavă” din localitate, după care ne-am deplasat la castelul de pe acel promontoriu în liniştea locului şi în siguranţa conferită de zidurile masive din cărămidă, cu porţi masive din blane de stejar, cu portarul tânăr, tras la costum de uniformă, cu o ghidă desigur titrată, d. Gabriela, unde totul a creat o plăcută impresie în ton cu însorita zi superbă de toamnă.
Deci, după o succintă prezentare, încadrată într-un program strict de vizitare datorat circuitului închis de funcţionare turistică, motivat cu ideea de a conserva şi pentru posteritate valori care s-ar putea degrada exploatate fiind iraţional, am fost plăcut surprinşi de o etalare şi degustare oenologică de care ne-am bucurat, având alături pe vrednicul primar, ing. Mihăilă Cucui, din mărinimia domnilor Liviu şi Claudiu Necşulescu administratorii S.C. Jidvei, recunoscuţi şi apreciaţi sponsori ai actului de cultură şi, desigur, ai Astrei.
La peste cincizeci de locuri ocupate la mese, cu personal serviabil şi competent, am apreciat faimoasele vinuri ale Podgoriei Târnavelor, ale Jidveiului, din cele 1800 de hectare cu viţă de vie, prinsă la altitudini între 200 şi 500 de metri, într-un climat continental de podiş, binecuvântat cu toamne lungi, însorite, cu o bună sinteză naturală a zaharurilor, condiţii în care pe bună dreptate Jidveiul este regele vinurilor albe din România.
Am degustat plăcut impresionaţi din:
Feteasca regală, vin sec, de cursă lungă, vinul nunţilor şi al botezurilor româneşti;
Gewurtz Traminer, demidulce, catifelat, exuberant, seducător; câştigător al Medaliei de Aur, Ljubljana – 1959, considerată ca Oscar-ul Vinului;
Vin Spumant, valoros şi prin metoda manuală de obţinere.
Cercurile Culturale reprezentate aici au fost următoarele:
Cetatea de Baltă – înv. Maria Mihai, preşedinte;
Aiud – Elisabeta Gheţie, preşedinte;
Micăsasa – Marioara Bercea, preşedinte; Sanda Ciufudean, vicepreşedinte; Mihai Bugner, directorul şcolii;
Biia – Ioan Sălcudean, preşedinte onorific şi membru fondator; Teodor Blaga, preşedinte; Pr. Dumitru Frăcea;
Roşia de Secaş – Ioan Popa, preşedinte şi secretar literar al Despărţământului Blaj, însoţit de, mereu apropiatele, de admirat, soţia şi sora sa;
Cergău Mare – Ioan Mărginean, preşedinte;
Valea Lungă – Călina Poşa;
Pănade – Ion Raţiu, poet, preşedinte;
Sâncel – Ilie Frăţilă, primar;
Bucerdea Grânoasă – Mihai C. Szilagy, preşedinte;
Cercurile din şcolile şi liceele Blajului reprezentate de doamnele profesoare Valeria Avram, Angela Groza, Elena Ionescu, Rozalia Gulea.
Secretarii adunării s-au ales a fi Ioan Popa, de altfel şi secretar literar al Despărţământului, şi înv. Maria Mihai, preşedinta Cercului de la Cetatea de Baltă.
Cu deosebită şi remarcabilă răbdare grupul folcloric „Dor de pe Târnavă” condus de doamna preoteasă Pompilia Goga, grup mixt din care azi au făcut parte 12 bărbaţi, 26 de femei şi 2 copii, grup format în 2006, care deja a câştigat Concursul „Cultură pentru cultură”, ne aşteptă la Căminul Cultural până am uzat de intervalul imobil în care am fost admişi la vizitarea castelului situat afară din localitate. Ne întâmpină cu „Doamne ocroteşte-i pe români!”, „Hai să-ntindem hora mare!”, „Ce vii bade târzior?”, „Purtata”, dans al femeilor şi fetelor de pe Uliţa Mare. Bineînţeles că au adjudecat Diploma de merit Astra-2008.
Mă bucur de un volum, al doilea volum personal de versuri cu dedicaţie, „Iubire tăinuită”, Ed. Astra, 2008, al poetului şi prietenului prof. Ioan Raţiu, din Pănadea maestrului Ion Brad. Hotărâm dimpreună şi dedicăm drept premii ale noastre pentru gestionarea deosebită a evenimentului vrednicului primar Mihăilă Cucui câte un volum de versuri; adaug şi eu „Se văd încă urmele-n holde”, apărut sub pseudonim literar Mihai Târnăveanu la Ed. Anamarol, Bucureşti, 2007.
Imnul Astrei, nelipsit la lucrările Adunării, ne-nsufleţeşte „să împlinim menirea pe pământ” şi ne întăreşte cu divinul implicat: „Atotputernicul Dumnezeu cu dreapta să ne ocrotească”.
Premiul Astra-2008 a fost decernat doamnei Ana Hinescu, pentru întreaga activitate rodnică la edificarea Astra, şi om al culturii – director al Bibliotecii „Şcoala Ardeleană” din municipiul Blaj.
Se prezintă revista „Astra blăjeană”, nr.3/2008 de către Ioan Popa, care o face înlocuind pe dl prof. univ. dr. Cornel Tatai-Baltă, absent motivat.
Adunarea mare, generală, Astra-2009 va fi găzduită de municipiul Mediaş.
Am notat din Bugetul de Venituri şi Cheltuieli anual – BVC - la venituri suma de 46000 Ron, iar la cheltuieli 39771 Ron, ocazionate de activităţile Despărţământului.
Evenimente previzibile pentru viitorul an am notat a fi Tricentenar Petru Pavel Aron şi Centenar Augustin Bunea (centenarul morţii).
Delegat din partea Astra Centrală Sibiu, vicepreşedinte, a participat domnul Ioan Părean, care precizează că, de departe, Despărţământul Astra „Timotei Cipariu” Blaj se situează imediat pe locul fruntaş după Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi, ambele conduse de femei(!), Silvia Pop, la Blaj, Areta Moşu la Iaşi.
Despărţământul Câmpeni este reprezentat de doamna Mariana Motora.
De la Despărţământul Mureş, vine cu elan patriotic preşedintele Lazăr Lădariu, redactorul-şef al publicaţiei „Cuvântul Liber”, consilier judeţean, singurul pe probleme de cultură în Consiliul Judeţean Mureş. Am notat aspectul foarte important spus de dânsul „să nu lăsaţi dihonia să intre între voi”, precum Şaguna testamentar, în buna tradiţie, lăsa: „Să nu vă sfădiţi!”.
De la Târnăveni vine domnul prof. Ioan Covrig, preşedinte, cu dânsul aducând o pereche de tineri practicanţi ai dansului modern care au animat scena în pauză.
De la Zlatna, vrednică de toată lauda, descoperire a Ec. Ioan Străjan, vine preşedinta Despărţământului doamna Melania Horosigan.
M-am bucurat ca întotdeauna de apropierea, discretă întotdeauna, cu mult bun simţ şi prestanţă, a domnilor ing. Ioan Mihălţan de la Centrul de Perfecţionare al Adulţilor Blaj, aproape nelipsit şi un fin înţelegător şi producător al fenomenului cultural, implicat în organizări cu mult suflet şi cheltuială proprie; apoi, imediat aproape, ec. Ioan Străjan reprezentând Fundaţia „Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României”, dl. prof. Furdui Ilie fotoreporter al revistei „Dacoromania”, periodic al organizaţiei mai înainte pomenită, şi domnul Emil Jurcă reprezentând Asociaţia Naţional-Patriotică „Avram Iancu” Alba Iulia.
Am avut bucuria de a vizita casa tradiţională bine dotată şi conservată în chiar ograda bunicilor şi străbunicilor domnului primar Mihăilă Cucui; nu m-am putut abţine să nu scriu în cartea de vizită. În numai doi ani, de la înfiinţare, au strâns aici comori inestimabile ale trecutului veritabil al talpei ţării – ţăranul român, aşa cum au fost ele dintotdeauna. Vă spun însă că am aflat Cartea Sfântă nesufocată de nimic în centrul mesei din casa dinainte, deschisă fiind la Psalmi, crucea în picioare pe masă, pe pereţi iconografie, restul de toate ale căsii... dar întâi de toate Atotputernicia cu ale Sale. Pe masă, se putea altfel, însemnul tricolor roş-galben-albastru. Felicitări domnule primar! Patriot devotat, precum ASTRA ţinteşte un ideal: slujirea neamului românesc!
Întru acestea ne-am adunat! Notăm în dreptul zilei o reuşită nouă a Astrei blăjene. Dumnezeu să încununeze cu roade bune orice adunare în interes larg naţional binecuvântând pe cei ce-şi lasă munca câmpului, în chiar strânsul roadelor, pentru o astfel de manifestare sufletească. Bogată e şi toamna astristă! Iată, culegem fructele-i.
A notat pentru dumneavoastră, Mihai C. Szilagy
PS Astept mai multe poze si le voi publica!
