Obiectivul major în activitatea Despăţământului a fost acela de a reînfiinţa/ înfiinţa cercuri culturale astriste şi de a iniţia programe de activitate. Primele cercuri reînfiinţate au fost, în lumina tradiţiei, cele săteşti: Roşia de Secaş şi Ohaba (1997), Sâncel (1998), Pănade (1999), Biia, Crăciunelu de Jos (2000), Cergău Mare (2001), Jidvei (2002), Şona, Căpâlna de Jos (2003), Cetatea de Baltă (2004), Bucerdea Grânoasă, Mihalţ, Micăsasa (2005).
Despărţământul „Timotei Cipariu” Blaj a continuat să promoveze tradiţiile înaintaşilor, obiceiurile tradiţionale ale satelor româneşti, forme şi mijloace de manifestare a spiritului astrist dar a impus şi consolidat noi direcţii de acţiune, specifice perioadei postdecembriste. Noutatea incontestabilă este aceea că Despărţământul a înţeles să atragă tineri pe care să‑i însufleţească pentru idealul ASTREI de solidaritate a românilor de pretutindeni prin cultură. În acest sens, a fost înfiinţat, în 15 mai 1995, primul cenaclu astrist de literatură pentru tineri, numit „Fântâni ale darurilor”, parafrazând celebra sintagmă rostită de Episcopul – Întemeietor al Şcolilor Blajului, Petru Pavel Aron. Mult mai mult de‑atât, în şcolile Blajului au fost înfiinţate cercuri culturale ale Despăţământului: Cercurile de Istorie şi de Folclor la Şcoala cu Clasele I‑VIII „Toma Cocişiu”, Cercurile de Istorie şi de Literatură la Colegiul Naţional „I. M. Clain”, Cercurile de elevi de la Grup Şcolar „Timotei Cipariu” şi de la Grup Şcolar Agricol.
Cercul Cultural Biia este primul cerc sau „agentură” a Despărţământului Blaj. Acesta a fost înfiinţat în anul 1896 iar primii membri au fost chiar preotul şi învăţătorul din sat, alături de soţiile lor, care depuneau eforturi susţinute în păstrarea limbii, obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti. În anul 1905, preoteasa Leontina Horşia a fost premiată, deoarece la expoziţia jubiliară din acel an al Astrei a trimis cele mai frumoase exponate de „uz casnic şi costume populare din zonă, lucrate de iscusitele mâini ale ţărăncilor din Sat.”[1]
Reînfiinţarea Cercului a avut loc la 3 septembrie 2000. El poartă numele marelui om de cultură Ioan Bianu, ai cărui strămoşi îşi au originile în Făget şi Biia. Membrii Cercului „încă de la reînfiinţare au participat la pregătirea Sf. Biserici pentru Resfinţire. Au organizat alături de Consiliul Parohial primirea I.P.S. Sale Andrei, Arhiepiscop de Alba Iulia la Biia. [...] Pornind de la acel moment – 2 şi 3 septembrie 2000 – când activitatea culturală şi bisericească s‑au înfrăţit, membrii din Biia ai Astrei au activat pe ambele planuri. În special grupul vocal condus de preoteasa Olimpia Frăcea a participat atât la manifestările religioase, cât şi cele laice la: Crăciunelul de Jos, Roşia de Secaş, Blaj, Jidvei, Sîncel, Şard, Biia, Sona, făcându‑se mesageri ai cântecului popular românesc. De asemenea, au participat la serate de colinde la Crăciunelul de Jos, Blaj, în mai mulţi ani la rând, cât şi în cadrul emisiunilor la Televiziunea Română, la Cluj şi la Bucureşti. În toate locurile, corul a fost apreciat pentru calitatea, sobrietatea şi ţinuta artistică a interpretării. Acest fapt s‑a concretizat şi în aprecieri deosebite în presă. Multe persoane din grupul vocal fac parte şi din formaţia de dansuri populare „Pe uliţa satului”. [...]
Membrii Astrei din Biia îşi dau toată silinţa să se prezinte onorabil şi să facă cinste şi acum numelui vrednic al satului lor. Aceste manifestări vin să se adauge eforturilor unor membri ai cercului Astra – Biia intre care pomenim pe prof. T. Blaga, Ioan Sălcudean, pr. D. Frăcea, care cu sprijinul Astrei – având ajutorul nemijlocit al domnului prof. D. Acu – preşedintele naţional al Astrei şi prof. Silvia Pop – preşedintele Despărţământului T. Cipariu Blaj – au reuşit cu eforturi deosebite, cu jertfelnicie, cu dragoste de neam şi de sat să editeze două cărţi privitoare la satul Biia: Biia – 800 de ani, Blaj, 2000 (232 pagini) şi Biia – vatră de istorie şi cultură – studiu monografic, Blaj, 2004 (611 pagini), carte apreciată în mod deosebit de Ion şi Alexandru Brad. În Cuvântul de binecuvântare, ÎPS Andrei, Arhiepiscop Ortodox al Alba Iuliei, afirma: „Se împlinesc 800 de ani de atestare documentară a acestei vechi aşezări româneşti. Cu siguranţă că istoria localităţii este mult mai adâncă. […] Aducem un smerit omagiu tuturor creştinilor buni din Biia [care] e implicată în toate actele istorice importante. Odinioară protopopiat şi centrul spiritual de referinţă, Biia rămâne în istoria neamului ca o filă luminoasă.”[2]
Buna colaborare între centru şi sat este izvor de încredere şi adeziune, de jertfelnicie şi dăruire, pentru nemurirea neamului nostru, bazaţi pe faptul că la Biia s‑a construit o sală multifuncţională inaugurată neoficial în septembrie 2000, cu participare selectă de deputaţi şi senatori ai judeţului Alba şi a corului şi formaţiei de dansuri din Biia, precum şi formaţiei artistice din Sona. În anul 2001 august s‑a iniţiat la Biia un festival al cântecului, dansului şi portului popular din zonă la care au participat formaţii artistice din Roşia de Secaş, Crăciunelul de Jos, Sîncel, Pănade, Sona, Biia, Sf. Nicolae, Căpâlna. Acest festival se numeşte „Cântec şi joc de pe Târnavă” şi a avut a doua ediţie în sept. septembrie 2004, la inaugurarea oficială a sălii multifuncţionale din Biia, în prezenta întregii conduceri a judeţului şi cu binecuvântarea I.P.S. Sale Andrei al Albei Iuliei. La această ediţie au participat pe lângă formaţiile amintite deja şi formaţii din Cetatea de Baltă, Alba Iulia şi Zalău, dovedind că festivalul capătă renume.”[3]
Un merit deosebit în promovarea satului şi a valorilor sale tradiţionale îl au membrii Cercului care s‑au mobilizat şi au strâns material pentru cele două monografii ale satului: „Biia – 800 de ani” şi „Biia – vatră de istorie şi civilizaţie”. Autorii lor sunt pr. Dumitru Fărcea, Teodor Blaga, Ioan Sălcudean, Vasile Căpâlnean, Vasile Lechinţan, vrednici astrişti. Putem spune că aceste două monografii şi serbarea dedicată atestării documentare a 800 de ani reprezintă cele mai importante realizari ale Cercului „Ion Biianu”. De altfel, lucrarea este „rod al unei cercetări minuţioase şi asidue, a unor documente aflate în arhivele din Alba Iulia, Cluj‑Napoca şi Tg. Mureş, a altor documente publicate, dar şi al informării directe pe teren. Monografia impresionează prin bogăţia şi varietatea materialului prezentat şi nu în ultimul rând prin dragostea cu care autorii s‑au aplecat asupra subiectului tratat. Ea este un elogiu adus strămoşilor, celor care au trudit pământul şi s‑au jertfit pe altarul luptei pentru dreptate socială şi naţională.”[4]
Membrii care fac cinste astăzi satului Biia sunt: Blaga Teodor, preşedinte, pr. Frăcea Dumitru, vicepreşedinte, Bogdan Gheorghe, tehnician veterinar, vicepreşedinte, Alecuşan Ana, ţărancă, Blaga Iudifta, secretar Primărie, Bian Oana, ţărancă, Bogdan Ana, ţărancă, Bogdan Elena, casnică, Bogdan Veronica, ţărancă, Burja Elena, Burja Gheorghe, profesor, Burja Vasile, viceprimar, Burja Susana, ţărancă, Căpâlnean Vasile, profesor, Cheslărean Lucreţia, ţărancă, Cheslărean Oniţa, ţărancă, Cheslărean Timotei, muncitor, Ciulea Maria, Coman Ilie, ţăran, Coman Oana, ţărancă, Costea Mariana, învăţătoare, Dulău Gheorghe, şef personal, Dulău Iudifta, ţărancă, Dulău Maria, ţărancă, Frăcea Dumitru, preot, Frăcea Olimpia, casnică, Groza Geta, gestionar, Groza Valer, inginer, Ignat Anişoara, patroană, Ignat Eleonora, ţărancă, Ignat Gheorghe, manager, Ignat Maria, ţărancă, Igant Maria, funcţionar, Macarie Iudifta, ţărancă, Mărginean Maria, ţărancă, Mărginean Savina, ţărancă, Oltean Gheorghe, gestionar, Sălcudean Ilie, economist, Sabău Ioan, subinginer şef, Sabău Iuliana, ţărancă, Sabău Maria, economistă, Tătar Iuliana, ţărancă, Todoran Ana, ţărancă, Todoran Ioan, muncitor, Todoran Maria, ţărancă.
Unul dintre primele Cercuri Culturale din cadrul Despărţământului „Timotei Cipariu” Blaj este Cercul Roşia de Secaş. Având o bogată tradiţie, cu o activitate culturală remarcabilă de‑a lungul existenţei sale, Cercul poartă astăzi numele rapsodului popular Ion Blăjan. Preoţi şi învăţători au fost, pe rând, conducători sau mentori ai Cercului. Dintre aceştia îi putem aminti pe: Ion Deac, Ioan Oancea Damian, Nicolae Brânzeu etc.
„Reînfiinţat în anul 1997 cu un număr de 15 membri, cercul cultural şi‑a luat numele legendarului Ion Blăjan, fiu al satului, slujindu‑l cu credinţă toată viaţa, în ciuda infirmităţii enorme cu care venise pe lume, lipsit din totdeauna şi pentru totdeauna de simţul vederii. Drept urmare, prin cântecul său, prin culegerile de cântec şi poezie populară, prin scrisul său, a făcut multă cinste locului său de obârşie. Acestea toate s‑au constituit în motive de atribuire a numelui său cercului cultural al Astrei.”[5] Condus cu profesionalism şi devotament de către doamna învăţătoare Cristina Burnete, ajutată deseori cu multă dăruire de către scriitorul Ioan Popa (care este şi secretarul literar al Despărţământului) şi doamna învăţătoare Eugenia Popa, Cercul Cultural „Ion Blăjan” are o frumoasă activitate reflectată mai ales în realizarea Festivalului „Datină străbună pe Secaş” precum şi a unor sesiuni de comunicări ca de exemplu: „Cărţi şi cărturari de pe Secaş” (1997 – cu participarea unui mare număr de cadre universitare, doctori în ştiinţe din Sibiu, Cluj, Bucureşti, Deva, Alba Iulia, Blaj, din Franţa), lansări de cărţi, participarea la toate ediţiile Festivalului de Colinde „O, ce veste minunată!”, la Serbările Blajului şi Parada portului popular etc. Membrii de astăzi ai cercului sunt: Cristina Burnete, preşedinte, Popa Ioan, profesor, Popa Eugenia, învăţătoare, Bogdan Felicia, Bogdan Simona, Boabeş Cornelia, Crişan Cornelia, Damian Ilie, primar, Goia Ana, patroană, Mărginean Felicia, Muntean Rafila, Muntean Silvia, Natea Ioan, Popa Aniţa, Popa Cornel, Roşca Ana, Tanislav Maria, Tanislav Nicolae, Tănase Nicolae.
Înfiinţat în anul 1896, la fel ca şi Cercurile din Biia şi Roşia de Secaş, Cercul Sâncel a desfăşurat o activitate cu ecou în întreaga zonă: „Renaşterea cercului ASTRA din Sîncel a avut loc în ziua de 4 decembrie 1998 cu un număr de 11 entuziaşti, doritori să reînvie tradiţiile ASTREI sîncelene de la sfârşitul secolului al XIX‑lea şi începutul secolului al XX‑lea, primind numele unuia din cei care l‑au creat în urmă cu peste 100 de ani, Ion Pop Reteganul. Noul cerc ASTRA din Sîncel, şi‑a îmbogăţit an de an activitatea fiind o prezenţă vie în cadrul Despărţământului ASTRA „Timotei Cipariu” Blaj. O contribuţie deosebită a avut cercul ASTRA în organizarea şi desfăşurarea serbărilor legate de aniversarea a 750 de ani de atestare documentară a Sîncelului, în octombrie 2002.”[6] Fără îndoială, Cercul Cultural de la Sâncel continuă o bogată tradiţie impusă de mentori precum Vasile Smigelschi, Ion Pop Reteganul, Teodor Pănăzan, şi confirmată astăzi prin activitatea apreciabilă desfăşurată sub îndrumarea prof. Mihai Buia, preşedintele Cercului. Câteva dintre reuşitele deosebite ale Cercului, datorate atât prof. Mihai Buia cât şi prof. Silvia Pop, preşedintele Despărţământului Blaj, cât şi primarilor din comună Gheorghe Laţiu şi Ilie Frăţilă, sunt: înfiinţarea Grupului folcloric bărbătesc Astra, condus de Gheorghe Laţiu, lansări sau prezentări de cărţi ale unor autori care aparţin acestui frumos sat: dascălul Teodor Seiceanu („Târnavă cu apă rece”), prof. univ.dr. Vasile Frăţilă („Contribuţii lingvistice”, „Graiul de pe Târnave”), prof. Maria‑Daniela Pănăzan („Dor de acasă”, „Poeme de Iubire”), participarea la toate ediţiile Festivalului de Colinde „O, ce veste minunată!” cu un numeros grup de tineri colindători, condus cu dăruire şi credinţă de preot protopop Vasile Brumar, participarea la Parada Portului Popular din cadrul Serbărilor Blajului, 3/15 mai, organizarea unor acţiuni de amploare („Fiii satului – 2002”, Adunarea Generală a Despărţământului din anul 2004) etc. Membrii Cercului sunt: Frăţilă Vasile, prof. univ. dr., membru de onoare, Bărbat Silvia, secretar Primărie, vicepreşedinte, Laţiu Gheorghe, primar, Frăţilă Ilie, primar, Barna Manole, medic Sîncel, Bârsan Ioan, funcţionar Primărie, Bloj Lenuţa, învăţătoare, Brumar Nicolae, profesor, Brumar Vasile, economist Sibiu, Bucur Nicolae, Bucur Sever, Ciufudean Maria, învăţătoare, Comănici Ilie, ofiţer rezervă Braşov, Corbean Titus, Costea Nicolae Cristian, Costea Teodor, director Căminul Cultural, Frăţilă Ana, bibliotecar, secretar, Frăţilă Marcu, prof. univ. Sibiu, Frăţilă Maria, profesor, Frăţilă Nicolae, profesor, Frăţilă Virgil, Gabriş Carmen, profesor, Gherman Vasile, Grama Pavel, Groza Simona, învăţătoare, Haţegan Teodor, inginer Braşov, Pănăzan Nicolae, Pleşa Ana, contabil Primărie, Popa Anuţa, profesor.
Ca şi în cazul celorlalte cercuri, şi Cercul „Ion Pop Reteganul” şi‑a făcut o datorie de onoare din a publica monografia dedicată satului Sâncel. Autorul acestei monografii, prof. Teodor Seiceanu, a strâns un material bogat timp de peste 6 decenii cu dorinţa de a pune în lumină frumuseţea satului şi a oamenilor, tradiţiile bogate şi valoarea folclorului din împrejurimi. Volumul este un omagiu adus satului natal de autorul cărţii, Teodor Seiceanu: „Aşa cum este specificul studiilor monografice de perspectivă asupra unei chestiuni, monografia Sâncelului îmbină date georgrafice, istorice, culturale, lingvistice, folclorice, economice etc. Se vorbeşte astfel despre aşezarea comunei, despre numele, populaţia, viaţa, ocupaţiile şi obiceiurile locuitorilor. Câteva capitole se diferenţiază de monografiile obişnuite (graiul, onomastica, toponimia, viaţa culturală, folclorul), care sunt contribuţii ştiinţifice remarcabile.”[7]
Fără nici o îndoială, „oamenii din Sâncel meritau asemenea lucrare. Pentru că au o aşezare aparte, un mod echilibrat de a se manifesta. În sărbători sobrietatea straielelor lor populare de pe Târnavă şi lumina de pe chip te încântă. Să dea Dumnezeu ca cititorii monografiei Sâncelului, luând act de o istorie frumoasă, grea şi zbuciumată, să se aprindă de râvnă pentru valorile noastre spirituale şi naţionale.”[8] Aceeaşi dragoste faţă de sat o mărturiseşte şi dascălul Teodor Seiceanu: „de câte ori revăd Sâncelul, sunt copleşit de emoţii şi amintiri vechi ce nu pot fi uitate. Aici m‑am născut, aici am văzut pentru prima oară lumina soarelui, aici am început să învăţ carte, să cunosc viaţa şi să aflu ce este munca, aici mi‑am trăit copilăria şi chiar o parte din tinereţe. De aici mi‑am luat zborul în lume […] De aceea, din dragoste şi mândrie faţă de satul meu, faţă de oamenii minuaţi ai acestui colţişor de ţară, mi‑am considerat o datorie de onoare dar şi o necessitate să scot la lumină acest trecut de peste veacuri a Sâncelului.”[9] Şi tinerii scriitori „ieşiţi la lumină” din satul Sâncel mărturisesc dragostea faţă de sat: „Iubesc acest sat. Iubesc Valea Mare a Sâncelului, pentru că ea a fost martora existenţei mele şi a neamului meu. […] Dar mai ales iubesc şi voi iubi cel mai mult pe lume Hodaia de la Viile din Vale, loc pe care‑l voi păstra în suflet toată viaţa şi‑l voi purta cu mine oriunde m‑aş duce, pentru că acolo mi‑am petrecut o parte din fericita copilărie. Ca mulţi alţi sânceleni, de altfel, nu voi înceta să mă minunez de frumuseţea acestor meleaguri, pe care le poţi cuprinde cu privirea dacă urci Chicuiul, cel mai înalt deal din Sâncel, unde înaintaşii noştri au ridicat o cruce. De acolo poţi zări în depărtare şi o parte din Valea Mică, la fel de maiestuoasă, cu ţinutul de vis al hodăilor: Şestul Bercului, Hodaia Popilor, Hodaia lui Toci, La Hodăi, Zăpodea, Lacul lui Galoş, Hodaia lui Barbu, Obârşia…”[10]
La sfîrşitul secolului al XIX‑lea, Cercul ASTRA din Pănade desfăşura o activitate culturală apreciată de conducerea Despărţământului, prin organizarea diferitelor prelegeri populare şi şezători populare. Cea mai importantă realizare a Cercului a fost, în perioada interbelică, realizarea monumentului în cinstea eroilor satului căzuţi în timpul primului război mondial. În anul 1937, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea lui Timotei Cipariu, pănăzenii au organizat o manifestare omagială dezvelind o placă memorială.
Cercul Astra din Pănade a fost reînfiinţat în ziua de 21 august 1999, în cadrul manifestărilor „Pănade – 700”. La această frumoasă manifestare de sărbătorire a Fiilor satului, reînfiinţarea Cercului a constituit un moment însemnat, mai ales că au fost prezenţi atât preşedintele Asociaţiunii, prof.univ.dr. Dumitru Acu, cât şi preşedintele Despărţământului, prof. Silvia Pop. La reluarea activităţii, Cercul număra 22 de membri. Preşedintele ales al Cercului a fost prof. Ioan Raţiu, poet prin vocaţie, iar vicepreşedinte Oana Borcea. Dintre activităţile cele mai importante amintim: „Pănade 700”, Simpozionul anual dedicat lui Timotei Cipariu, participarea cu Formaţia de folclor a cercului Astra la Parada Portului Popular şi la spectacolul de pe Câmpia Libertăţii din cadrul manifestărilor „Zilele culturii blăjene”, dar şi la Festivalul de Colinde „O, ce veste minunată!” şi la Festivalul de folclor de la Biia. Merită consemnat în aceste rânduri faptul că preşedintele Cercului, prof. Ioan Raţiu, a publicat la Editura ASTRA Blaj volumul de poezii „Plecarea visului spre taină”, volum ce a fost lansat, în 2005, la Pănade în cadrul manifestărilor dedicate ilustrului înaintaş, Timotei Cipariu. De asemenea, trebuie consemnat faptul că în cadrul Sărbătorii dedicate atestării documentare a satului, a fost lansată cartea „Pănade – 750 de ani”, autorii ei fiind Traian Brad, Titus Orian, Ioan Raţiu, o însemnată contribuţie la promovarea satului şi a Astrei la Pănade: „autorii au stat de vorbă ani la rând cu oamenii mai bătrâni din Pănade notând atent amintirile lor, din păcate prea puţin încăpătoare în monografia de faţă. Dar chiar şi aşa, cu textele pregătite de tipar, apariţia cărţii s‑ar mai fi amânat, poate, dacă vechea şi arzătoarea dorinţă a fiilor satului – ce‑i rămaşi acasă şi mai ales cei plecaţi departe, de‑a se întâlni cu toţii într‑o bună zi, n‑ar fi fost în sfârşit îmbrăţişată de tot mai mulţi”.[11]
Vorbind despre importanţa Astrei la sate, preotul paroh din Pănade, Mircea Maier, spunea: „am avut deosebita bucurie de a participa la mai multe acţiuni ale Astrei, desfăşurate în cadrul mirific al satului tradiţional românesc. Fie că am fost la Roşia de Secaş, la Crăciunel, la Biia, Pănade, Jidvei, Sâncel sau Şona, am întâlnnit acelaşi dor de tradiţii şi obiceiuri autentice, nepoluate de producţiile „actuale”. Prilejuite de sărbătorirea a 140 de ani, aceste manifestări aduc un suflu de lumină şi culoare în peisajul satului românesc. Este o bucurie să vezi Astra coborâtă la „veşnicia” satului ca să se adape şi să adape prin luminare şi comuniune cu poporul. Menirea Astrei este astfel împlinită în scopul declarat de luminare cultural‑spirituală a celui care dă numele ţării: MĂRIA SA ŢĂRANUL ROMÂN. […] Am remarcat cu deosebită bucurie patru elemente ca o veritabilă cruce care dau dimensiunea spiritual‑populară a satului românesc: dorul, doina, iia şi jocul. […] Susţinute de oameni de suflet care iubesc şi nu părăsesc satul şi valorile lui, reuniunile Astrei vor duce la afirmarea coordonatelor naţionale ale neamului românesc.”[12]
Membrii Cercului, în anul 2005, sunt: Ioan Raţiu, preşedinte, Borcea Oniţa, institutor, vicepreşedinte, Brad Alexandru, scriitor, Bucureşti, Brad Augustin, inginer, Borcea Petru, tâmplar, Cipariu Solomon, muncitor, Groza Emil, subinginer, Irimie Liviu, muncitor, Maier Laura, învăţătoare, Maier Mircea, preot, Orian Maria, învăţătoare, Popa Alexandru, maistru chimist, Poşa Gheorghe, administrator, casier cerc, Raţiu Virginia, profesor, Rus Alexandru, maistru instalaţii, Rus Lina, profesor, Tarţa Elena, Tarţa Florin, sponsor, Tulea Ioan, instalator, Zereş Alexandru, inspector financiar, Zereş Artimon, merceolog, Zereş Gheorghe, patron (Sibiu), Zereş Gheorghe, mecanic, Zereş Traian, muncitor.
Cercul ASTRA din Şona şi‑a început activitatea la 4 iunie 2001, preşedinte al Cercului fiind prof. Maria Suciu. La adunarea de inaugurare a cercului ASTRA, au participat: cadrele didactice ale Şcolii cu clasele I‑VIII Şona, vice‑primarul Burja Vasile, medicul comunei, Miklos Maria, alţi intelectuali şi funcţionari din comună, „Grupul folcloric” al localităţii Şona, precum şi elevii şcolii. Din partea Despărţământului ASTRA Blaj, au participat: profesoara Pop Silvia – preşedinta Despărţământului şi profesorul Pop Ioan, membru în conducerea Despărţământului ASTRA Blaj. Membrii Cercului din Şona sunt: Maria Suciu, preşedintă, Matei Rovin, prof., vicepreşedinte, Aldea Ana Maria, profesor, Borcea Elena‑Simona, profesor, Boancăş Mihaela, instr. formaţie artistică, Bogdan Ioan Traian, muncitor, Brad Liliana, educatoare, Căpâlnean Firuţa, resp.ec. SC Jidvei, Ciobanu Anişoara, inginer agronom, Crişan Lucreţia, bibliotecară, Gânţa Dorina, profesor, Gânţa Florin, preot, Ghejan Simion, profesor, Handrea Mărioară, secretară şcoală, Feldiorean Ioan, tâmplar, Lupu Dorina, muncitor, Mărginean Emil, primar, Păcurar Gabriela, contabil, secretar cerc, Părău Alexandrina, educatoare, Trif Liliana‑Luminţa, jurist.
Dornici de a contribui la promovarea spiritului astrist în lumea tradiţională a satului ardelean din apropierea Blajului, membrii Cercului din Şona, sub conducerea inimoasei şi apreciatei prof. Maria Suciu, au participat la majoritatea acţiunilor de amploare organizate de ASTRA Blaj: Serbările Blajului, Parada Portului Popular, Festivalul de Colinde „O, ce veste minuantă!”, Zilele Asociaţiunii ASTRA şi Sărbătorirea Zilei Naţionale la 1 Decembrie. De asemenea, Cercul a desfăşurat o activitate bogată şi deseori apreciată pozitiv de către conducerea Despărţământului. Remarcăm astfel: manifestarea „Dor de Eminescu”, organizată în fiecare an în semn de preţuire şi omagiu faţă de Poetul Naţional, spectacolul literar‑muzical „Scumpă mamă, rază de lumină” – realizat în colaborare cu elevii Şcolii cu clasele I‑VIII Şona, apoi spectacolul „Joc şi cântec de pe Târnavă”, având un sprijin substanţial de la Consiliul Culturii Alba (La această activitate au participat grupurile folclorice ASTRA din localităţile: Blaj, Sîncel, Pănade, Biia, Şona, Căpâlna de Jos, solişti vocali şi instrumentişti, orchestra Casei de cultură Alba Iulia, reprezentanţi ai instituţiilor culturale din Alba Iulia, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Alba, primarii localităţilor: Blaj, Şona, Sîncel etc.)
Cercul Astra Cergău Mare, înfiinţat în anul 1897, a desfăşurat o activitate susţinută reliefându‑se între celelalte prin organizarea de prelegeri poporale, seri de citire, expoziţii, şezători şi Adunări Generale ale Despărţământului.
Cercul a fost reînfiinţat în anul 2001, preşedinte ales fiind prof. Ion Mărginean. În semn de preţuire şi recunoştinţă faţă de marele poet, Aron Cotruş, care a copilărit în satul Cergău Mare, Cercul a primit numele poetului. Cea mai importantă manifestare organizată de Cercul din Cergău Mare, devenită tradiţională, o reprezintă Colocviile literare „Aron Cotruş” (în colaborare cu alte instituţii locale şi judeţene), la care se adaugă alte contribuţii importante la realizarea unor medalioane literar‑artistice sau participarea, cu grupul folcloric, la Festivalul de Colinde „O, ce veste minunată!” sau la Parada Portului Popular desfăşurată în fiecare an în luna mai în cadrul programului amplu dedicat Serbărilor Blajului. Cercul Astra „Aron Cotruş” a organizat în colaborare cu Şcoala din comună diverse programe artistice şi recitaluri de poezie la manifestările organizate în cinstea sărbătorilor tradiţionale: 24 ianuarie, 8 martie, 1 iunie, 1 Decembrie.
Monografia dedicată satului Cergău Mic, autor Petru Sechel, „evocă o lume extraordinară. Structurată pe 11 capitole – de la aşezarea geografică, istorie, demografie, cultură, religie, etnografie, folclor, obiceiuri, port popular, grai, până la o listă a locuitorilor satului, la fotografii inedite […], demonstrează continuitatea românească, sinteza convieţuirii, frumuseţea datinilor şi obiceiurilor.”[13]
Membrii, la 31 ianuarie 2005, sunt: Ion Mărgineanu, preşedinte, Avram Gheorghe, primar, Benchea Ana, educatoare, Drăghiţă Raluca, învăţătoare, Greab Viorel, preot, Hornar Ioan, profesor, Isailă Lenuţa, educatoare, Mărginean Aniţa, educatoare, Mărginean Ioan, învăţător, Mărginean Maria, învăţătoare, Mihu Liliana, educatoare, Moldovan Felicia, profesor, Neta Doina, contabil, Nicoară Melania, profesor, Pădureanu Lucreţia, profesor, Popiţa Ovidiu, profesor, Raşcovici Claudia Maria, învăţătoare, Spătar Elena, bibliotecară, Spătăcean Georgeta, secretar şcoală, Spătăcean Nicolae, viceprimar, Şandru Dorina, secretară, Vlad Dorina, învăţătoare.
Cercul Astra din satul Căpâlna de Jos a fost înfiinţat în anul 1899 şi reînfiinţat la 9 septembrie 2003. Cercul numără printre membrii săi pe: Florea Maria, preşedinte, Ignat Maria, secretar, Veta Biriş, membru de onoare, Coman Marinela, vicepreşedinte, Abuşan Lucreţia, Belea Anica, Biriş Dorin, Biriş Radu, Biriş Ioan, Biriş Silviu, Biriş Stana, Biriş Teodora, Biriş Viorica, Boar Elisabeta, Codrea Cecilia, Cucui Elisabeta, Fodor Cristian, Ignat Victoria, Ignat Viorel, Lepinzan Ana, Mărginean Ana, Moldovan Istina, Muntea, Purcel Istina, Sălcudean Maria, Socaciu Maria, Spinean Istina, Trâmbiţaş Rafila, Ansamblul „Purtata fetelor”. Cercul din Căpâlna de Jos poartă numele învăţătoarei Stana Biriş şi a soţului ei Teodor Biriş, cel care a ajutat‑o de‑a lungul anilor în promovarea celebrului dans Purtata Fetelor de la Căpâlna.
De la înfiinţare şi până în prezent, cercul Astra din Căpâlna, a desfăşurat o frumoasă activitate cultural artistică. În anul 1899, membrii Cercului au suţinut activitatea bibliotecii poporale atrâgând un număr mare de tineri care promovează importanţa cărţii în viaţa omului. Activităţile mai însemnate: manifestări dedicate Marii Sărbători a Învierii Domnului, spectacolul „Ne cinstim eroii satului” – cântece patriotice, sceneta „Irozii”, diverse prezenţe la emisiuni TV şi Radio (Acasă la români – postul TVR, postul Acasă, Recital de colinde, Sala Radio, Bucureşti 2003), Festivalul Strugurele de aur – Jidvei, Festivalul de colinde „O, ce veste minunată!” etc.
Faima Cercului este asigurată şi astăzi prin ansamblul folcloric „Purtata fetelor de la Căpâlna”, condus de către doamna învăţătoare Maria Florea (preşedinta Cercului).
Cercul ASTRA din Cetatea de Baltă a fost reînfiinţat la 6 decembrie 2003, la sărbătoarea Sf. Nicolae. Prima manifestare la care a contribuit a fost Cinstim eroii satului, moment la care s‑a dezvelit şi sfinţit un frumos monument dedicat memoriei celor căzuţi întru apărarea pământului sfânt al ţării. Membrii Cercului din Cetatea de Baltă au reuşit să se mobilizeze destul de greu, Cercul aflându‑se încă în etapa căutărilor unui drum propriu. În anul 2004 Cercul ASTRA, în colaborare cu instituţiile locale, a organizat un Moment omagial „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, în cadrul căruia a avut loc dezvelirea şi sfinţirea bustului marelui voievod Ştefan cel Mare. Astriştii din Cetatea de Baltă au participat la Festivalurile „Cântec şi joc de pe Târnave” (Crăciunelul de Jos), „Strugurele de Aur” (Jidvei) şi la Festivalul de colinde, organizat la Blaj. Membrii Cercului sunt: Nistor Dumitru, preşedinte, Budaşcă Nicolae, cantor, Dulău Ioan, instalator, Gârlonţa Valer, profesor, Goga Pompilia, învăţătoare, Goga Vasile, preot, Herman Gheorghe, ing. Mecanic, Ivan Sorin Ioan, preot, Lazăr Gheorghe, profesor, Mărginean Gheorghe, electrician, Mate Ianos, preot, Mihai Maria, învăţătoare, Morar Daniela, învăţătoare, Muntean Cornelia, Muntean Ilie, preot, Naghi Stefania, maistru, Nistor Ana, profesor, Părău Ana, Todea Ioan, inginer agronom, Todea Melania, Ţetcu Anca, educatoare.
Cercul Astra „Ioan Maiorescu” Bucerdea Grânoasă a luat fiinţă la 23 ianuarie 2005, fiind prezenţi repezentanţi ai autorităţilor locale, profesori, părinţi, elevi şi delegaţi din conducerea Despărţământului „Timotei Cipariu” Blaj. S‑au înscris 18 membri care au fost validaţi în adunarea de constituire a cercului, astfel: Aldea Angela, bibliotecar, Aldea Ioan, Bărbuleţ Vasile, profesor, director şcoală, Bubur Lenuţa, primar, Bubur Nicoleta, tehnician, Dulău Alina‑Maria, profesor, Dulău Dan Gheorghe, preot, vicepreşedinte, Florea Monica, educatoare, secretar, Gazsi Eli, educatoare, Luduşan Liviu, Mondoc Ilie , Nagy Carolina, Neagoe Sabin, Părău Gheorghe, patron, sponsor, Părău Monica, Pescar Ionel, Pescar Victoria, Rad Mihai, instructor dansuri, Rad Teodor, instructor dansuri, Sârbu Aniţa, profesoară, director şcoală, Sârbu Vasile, referent cultural, Szilagy Mihaela, Szilagy Monica, Szilagy Ştefan, Voicu Emil, profesor. Preşedinte: Mihai C. Szilagy.
Cercul ASTRA Mihalţ a fost înfiinţat în anul 1896. La Mihalţ, în cadrul Adunării cercuale a Despărţământului, din anul 1896, au luat fiinţă o agentură (cerc cultural) şi o bibliotecă poporală: „adunarea s‑a remarcat printr‑o participare masivă a ţăranilor din Mihalţ şi din împrejurimi, ocazie cu care s‑au înscris numeroşi membri activi şi ajutători. Principala expunere făcută s‑a intitulat „Cauzele sărăciei poporului român şi măsuri pentru înlăturarea lor”, expunere făcută de Ioan Axente Sever.”[14]
Cercul a fost reînfiinţat la 16 februarie 2005, când au fost aleşi în Comitetul de conducere: Maria Stânea – preşedinte, Nicolae Cleja – vicepreşedinte, Maria Breaz – vicepreşedinte, Elena Muntean – secretar, casier iar membrii în Comitet: pr. Petru Stânea, pr. Dumitru Stan, viceprimar Virgil Muntean, prof. Rodica Stan, prof. Ioan Bolog. În cadrul Adunării de constituire, a fost luată hotărârea ca acest Cerc ASTRA să poarte numnele cărturarului Ion Breazu, fiu al satului, cu o activitate importantă în viaţa Asociaţiunii. S‑au înscris 47 de membri: Tătăhuia Ioan, inginer, Barna Mihaela, educatoare, Stânea Viorica, învăţătoare, Drâmbărean Otilia, prof., Cârnaţ Marin, primar, Breaz Virgil, inginer, Cârnaţ Dezdempna, funcţionar public, Bec Emilia, prof., Bobiţan Lucia, educatoare, Haţegan Petru, inginer, Haţegan Maria, învăţătoare, Cârnaţ Mona, educatoare, Decean Ana, prof., Breaz Maria, bibliotecar, Puscă Marcela, prof., Laszlo Sabina, educatoare, Stânea Potopea Rodica, medic, Stânea Gherghina, inginer, Haţegan Claudiu, inginer, Salcău Marian, avocat, Breaz Norica, învăţătoare, Breaz Ancuţa, prof., Deoncă Maria, secretar, Medriş Gerogeta, funcţionar, Gabra Vasile, preot, Dobrată Venera, educatoare, Decean Carolina, prof., Tătăhuia Daniela, funcţionar, Cârnaţ Maria, prof., Bec Nicolae, învăţător, Stan Rodica, prof., Silveşan Doina, prof., Stânea Carmen Marinela, muzeograf, Bolog Elvira, prof., Şoş Daniela, educatoare, Muntean Doina, inginer ş.a.
Cea mai relevantă manifestare a Cercului s‑a desfăşurat la 14 septembrie 2005, Ziua Crucii, când a fost dezvelită şi sfinţită Troiţa nouă ridicată pe locul celei vechi, în curtea Şcolii „Ion Breazu”, în cadrul manifestărilor „Fiii satului Mihalţ”.
[1] Biia – vatră de istorie şi cultură, Cluj, 2004, p. 39
[2] ÎPS Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Cuvânt de binecuvântare, „Biia – 800 de ani”, Editura ASTRA, Blaj, 2000, pp. 5‑6
[3] Dumitru Frăcea, Istoricul Cercului « Ion Biianu » Biia, în Timotei Cipariu. Contemporanul nostru, p. 37
[4] Vasile Frăţilă, Biia – Vatră de istorie şi cultură, Studiu introductiv, „Astra Blăjeană”, Anul X, Nr. 1 (34), Februarie 2005, p. 22
[5] Ioan Popa, Cercul „Ion Bianu” Roşia de Secaş, în Timotei Cipariu. Contemporanul nostru, p. 20
[6] Mihai Buia, Cercul „Ion Pop Reteganul” Sâncel, în Timotei Cipariu. Contemporanul nostru, p. 25
[7] Ion Buzaşi, Teodor Seiceanu, Sâncel – 750 de ani. Studiu monografic, „Astra Blăjeană”, Anul VII, Nr. 4 (25), Decembrie 2002, p. 12
[8] ÎPS Andrei, Arhiepiscop de Alba Iulia, „Astra Blăjeană”, Anul VII, Nr. 3 (24), Octombrie 2002, p. 1
[9] Teodor Seiceanu, Aici mi‑am trăit copilăria, „Astra Blăjeană”, Anul VII, Nr. 3 (24), Octombrie 2002, p. 1
[10] Daniela Pănăzan, Iubesc acest sat, „Astra Blăjeană”, Anul VII, Nr. 3 (24), Octombrie 2002, p. 1
[11] Ion Brad, Cuvânt înainte la „Pănade – 700 de ani”, Editura ASTRA Blaj, 1999, p. XVI
[12] Mircea Maier, Astra la sate, „Astra Blăjeană”, Anul VI; Nr. 2 (19), Iunie, 2001, p. 1
[13] Ion Mărgineanu, Un om cât o sărbătoare, „Astra Blăjeană”, Anul X, Nr. 3 (36), Septembrie 2005, p. 17
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu