Silvia Pop
ASOCIAŢIUNEA ASTRA
Despărţământul Blaj
1870‑2005
Coordonator: Maria‑Daniela Pănăzan
Editura ASTRA
Blaj, 2007
ASTRA Despărţământul „T. Cipariu“ Blaj
Director editură: SILVIA POP
Telefon: 0258 / 711 484
Parte din texte au fost culese de: Dorel Barna, Ciprian Vestemean
Colaboratori: Anton Rus, Marcela Ciortea
Tehnoredactare: Dinu Virgil
Coperta: Daniel Voina
Imaginea copertei: Şcoala superioară ţărănească de fete a ASTREI, Blaj,
Festivitatea de încheiere a cursurilor la Şcoala de menaj, 9 iunie 1936
© Despărţământul „Timotei Cipariu“ Blaj 2007
Descriere CIP a Bibliotecii Naţionale
POP, Silvia
Asociaţiunea ASTRA, Despărţământul Blaj
1870‑2005/Silvia Pop
Editura ASTRA Blaj, 2007
324 p. + 12 p. foto alb‑negru +
55 p. foto color; 24 cm.
1. Silvia Pop
2. Daniela Pănăzan (coordonator)
ISBN: 978‑973‑7704‑35‑1
Soţului meu iubit,
pentru dăruirea de fiecare clipă
Mulţumiri şi recunoştinţă tuturor celor care au contribuit la apariţia acestei cărţi:
Instituţia Prefectului Alba, prefect Cosmin‑Adrian Covaciu
Viorel Jidveian, Alba‑Iulia
Gheorghe Ştef, Alba‑Iulia
Nicolae Puşcaş, Alba‑Iulia
Sorin Nicu Blaga, Cluj‑Napoca
Silvia Ilea, Blaj
Ioan Sava, Blaj
Mircea Frenţiu, Blaj
Sorin Ciufudean, Blaj
Victor Mateş, Blaj
| Î |
nfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, în 1861 la Sibiu, a constituit un moment providenţial pentru Transilvania, la a cărui desăvârşire şi‑au unit forţele intelectualii români, indiferent de convingeri confesionale sau politice. Asociaţiunea a trezit energiile latente ale românilor ardeleni prin cultură, concepută ca principală forţă de apropiere spirituală şi propăşire materială şi morală.
Istoria românilor şi, mai ales, a Transilvaniei nu poate fi înţeleasă şi redată corect fără a evidenţia realizările Asociaţiunii ASTRA, simbol al luptei pentru păstrarea şi promovarea solidarităţii româneşti prin cultură. Opera ASTREI a fost şi rămâne modernă şi utilă prin contribuţia adusă la dezvoltarea socială, economică şi culturală a românilor ardeleni.
În contextul actual, acel al intrării ţării noastre în Uniunea Europeană, Asociaţiunii îi revine rolul de a lupta pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, prin susţinerea şi dezvoltarea unei culturi naţionale, strâns conectate la cultura europeană şi universală.
Despărţământul Blaj al ASTREI a avut de‑a lungul evoluţiei sale, o însemnată contribuţie în viaţa Asociaţiunii şi în crearea patrimoniului ei cultural şi material. Încă de la înfiinţarea Despărţământului, în anul 1870, blăjenii au colaborat cu sibienii şi cu ceilalţi cărturari români la dezvoltarea şi promovarea acestei instituţii. Mitropolitul greco‑catolic, Alexandru Şterca Şuluţiu semnează actele urzitoare, alături de episcopul ortodox Andrei Şaguna şi depune, în semn de respect, cea mai mare contribuţie bănească. Blajul a dat Asociaţiunii doi preşedinţi: Timotei Cipariu şi Ion Micu Moldovan, care au adus contribuţii remarcabile în bunul mers al Asociaţiunii.
Cele două biserici româneşti, cea ortodoxă cu centrul la Sibiu şi cea greco‑catolică cu sediul la Blaj, au sprijinit Asociaţiunea în proiectele ei de realizare a unităţii şi prosperităţii românilor ardeleni.
Despărţământul Blaj al ASTREI şi‑a adus contribuţia la aproape toate marile realizări ale Asociaţiunii: înfiinţarea Bibliotecii ASTRA (1862), revista „Transilvania”, Enciclopedia Română (1898‑1904), Casa Naţională a ASTREI (1905), Muzeul Asociaţiunii (1905), Muzeul Unirii din Alba‑Iulia (1929), Congresul Cultural al ASTREI (1930), Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi” (1995‑2005), Concursul Internaţional de Poezie „Veronica Micle” (1996‑2005), Denii Eminesciene (1998‑2005), Festivalul Internaţional de Muzică Cultă „Camerata blăjeană” (2002‑2005) etc.
Înfiinţarea Despărţământului Blaj al ASTREI la 28 iunie 1870, la un an după istorica hotărâre a Adunării Generale de la Şomcuta Mare de creare a unor instituţii locale ale Asociaţiunii, a impulsionat viaţa culturală blăjeană. Bucurându‑se de sprijinul Bisericii greco‑catolice al şcolilor şi cărturarilor Blajului, Despărţământul XX ASTRA şi‑a extins activitatea în Blaj şi în întreaga zonă a Târnavelor, Mureşului şi Secaşelor. După Sibiu, Blajul este Despărţământul care a organizat cele mai multe Adunări Generale ale Asociaţiunii şi permanent s‑a impus în rândul Despărţămintelor cu activitate remarcabilă.
Activitatea Asociaţiunii ASTRA şi a Despărţământului Blaj, întreruptă abuziv în perioada 1948‑1989, a fost reluată în 1990 prin reînfiinţarea şi revigorarea structurilor, demarându‑se acţiuni culturale adecvate noului context istoric.
Activitatea ASTREI blăjene din ultimii ani are ca strategie diversificarea manifestărilor culturale şi atragerea în număr cât mai mare şi reprezentativ de personalităţi ale culturii româneşti în acţiunile de promovare a idealurilor astriste.
Din cele afirmate până aici rezultă că activitatea desfăşurată sub cupola ASTREI, de astriştii blăjeni, de la întemeiere şi până astăzi, impunea realizarea unei monografii care să aducă la lumină pagini perene ale spiritualităţii româneşti blăjene şi să ofere cititorilor un bun prilej de documentare.
Lucrarea inimoasei profesoare Silvia Pop, „ASTRA – Despărţământul Blaj (1870‑2005)” selectează şi sintetizează din mulţimea documentelor de arhivă şi a mărturiilor istorice şi contemporane risipite în presă sau în cărţile publicate, pe cele considerate mai semnificative pentru interesul generaţiilor prezente şi viitoare. Autoarea a reuşit să radiografieze cu sensibilitate, putere de observaţie şi spirit de discernământ aspecte însemnate din activitatea Despărţământului Blaj desfăşurată pe o perioadă impresionantă de timp, de o strălucită pleiadă de intelectuali blăjeni care au înţeles şi au slujit cu dăruire şi spirit de sacrificiu idealul naţional promovat de Asociaţiune. În lucrare sunt reliefate condiţiile în care Asociaţiunea şi‑a impus viziunea şi strategia în viaţa culturală a „Micii Rome”, subliniindu‑se şi obstacolele şi restricţiile care au stat în calea astriştilor. Meritul lucrării constă în faptul că autoarea reuşeşte să pună în evidenţă locul şi rolul Despărţământului blăjean în rândul celorlalte Despărţăminte ale Asociaţiunii, reuşind, din primii ani să realizeze o colaborare benefică cu toate instituţiile şi asociaţiile culturale blăjene. Despărţământul, aşa cum reiese din lucrarea d‑nei prof. Silvia Pop, va deveni nu numai instituţia care pune în mişcare viaţa culturală românească alături de Biserica greco‑catolică, ci şi factorul care coordonează şi construieşte un sistem de cultură propriu cu mijloace noi şi eficiente (biblioteci poporale, case naţionale, cercuri culturale, prelegeri, conferinţe, muzee, edificare de monumente şi troiţe, tipărire de cărţi şi reviste etc.).
Lucrarea este valoroasă prin faptul că relevă efortul Despărţământului Blaj al ASTREI de a atrage elita intelectualităţii româneşti în procesul de răspândire al cunoştinţelor ştiinţifice, literare, culturale şi economice în scopul luminării populaţiei de la sate. Cartea de faţă se doreşte a fi un omagiu emoţionant adus slujitorilor ASTREI, din trecut şi de astăzi, care avându‑l model pe marele Timotei Cipariu, au promovat şi promovează în zona Blajului spiritul de unitate şi simţire românească.
Sincere felicitări autoarei, d‑na Silvia Pop, pentru efortul depus în realizarea acestei lucrări cu valoare de document, ce sperăm să fie urmat şi de alte Despărţăminte.
Suntem siguri că această monografie va sensibiliza sufletele cititorilor, în primul rând astrişti, contribuind acum, la începutul mileniului III la trezirea interesului pentru noi lucrări care să abordeze aspecte de istorie astristă locală, contribuind, astfel, la sporirea patrimoniului cultural românesc.
Cu satisfacţia sufletească pe care am trăit‑o citind această monografie a ASTREI blăjene, adresez autoarei sincere felicitări, sănătate şi putere de muncă pentru a sluji în continuare idealurile ASTREI de înfrăţire a românilor de pretutindeni.
Prof. univ. dr. Dumitru ACU,
Preşedintele Asociaţiunii ASTRA
| |
Gândul scrierii şi publicării acestei cărţi a apărut în clipa întâlnirii cu ASTRA, în februarie 1995, când trebuia să‑mi asum o importantă responsabilitate privind destinul Despărţământului Blaj al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. Îmi stăruia dureros în gând şi în suflet întrebarea: va reuşi ASTRA la Blaj, reînfiinţată în 1990 şi blocată pentru mai mulţi ani din pricina inerţiei, indiferenţei, comodităţii şi scepticismului, să refacă atmosfera de cultură şi spiritualitate ce a adus faima Blajului? Momentul de cumpănă a fost depăşit şi am pornit la drum cu încredere fermă şi credinţă vie, ce nu le‑au putut clinti nimeni şi nimic, că Blajul are şi astăzi ca şi în trecut, forţe intelectuale capabile să refacă legătura, întreruptă dramatic, cu modelul ilustrat de câteva generaţii de intelectuali. Obiectivele concretizate în manifestări cultural‑artistice de anvergură, în proiecte cutezătoare au urmărit să trezească energii latente şi să restabilească starea de comunicare şi comuniune între preoţi şi dascăli, tineri şi vârstnici, intelectuali şi persoane din diferite categorii sociale.
Istoria Despărţământului începe să‑şi reia firul, să‑şi contureze profilul şi să‑şi redobândească identitatea.
Experienţa acumulată timp de un deceniu ne‑a convins de utilitatea acestei cărţi. Ea acoperă un gol, întrucât Despărţământul Blaj al ASTREI a împlinit 135 de ani de existenţă şi o privire retrospectivă este necesară pentru a face o evaluare a ceea ce s‑a înfăptuit şi pentru a deschide o perspectivă cu noi repere. Cercetarea unui bogat material documentar, dar şi experienţa proprie ne‑a dat un impuls şi ne‑a susţinut elanul interior. Lucrarea de faţă este scrisă după ani de documentare şi consultare a varii surse de informare. Demersul nostru a fost îngreunat de absenţa unei bibliografii corespunzătoare. Nu am beneficiat de schiţe monografice realizate în epocă de oameni ai ASTREI, aşa cum au avut şansa alte Despărţăminte: Alba‑Iulia (Leonte Opriş, 1931), Braşov (Ion Colan, 1938), Reghin (Vasile Netea, 1939 şi Eugen Nicoară, 1940).
Primele texte publicate de autori blăjeni apar mai târziu, deşi activitatea inaugurată de savantul canonic Timotei Cipariu, ales preşedinte al Despărţământului Blaj, debutase la 28 iunie 1870. Prima lucrare prestigioasă „Dascălii Blajului – seria lor cronologică cu date bibliografice” a prof. Nicolae Comşa, apărută la Blaj în anul 1940, rămâne o carte de referinţă în bibliografia şcolilor Blajului. Este interesant faptul că autorul, deşi a avut însemnate funcţii şi îndatoriri în cadrul Despărţământului Blaj, nu oferă, în acest volum, informaţii despre propriul său aport în cadrul ASTREI, iar în prezentarea portretelor evidenţiază multilateralitatea activităţii dascălilor evocaţi, dar nu surprinde prezenţa acestora în activitatea astristă, de organizatori şi luminători ai satelor, deschizători de şcoli poporale, ctitori de biblioteci săteşti, conferenţiari în oraşe şi sate, amintind doar izolat şi incomplet doar câteva exemple.
În anul 1943, profesorul Ştefan Manciulea publică prima carte şi, de fapt, singura consacrată temei: „Timotei Cipariu şi ASTRA”. Lucrarea, aşa cum indică şi titlul, prezintă istoria Asociaţiunii în perioada începuturilor, referindu‑se la locul şi rolul jucat de Timotei Cipariu în calitate de ctitor (alături de Andrei Şaguna şi George Bariţiu), vicepreşedinte şi preşedinte al Asociaţiunii, organizator al Adunărilor Generale ale ASTREI, în cadrul cărora şi‑a evidenţiat calităţile de orator şi mentor. Cartea cuprinde puţine şi nesemnificative informaţii despre Despărţământul Blaj, iar aportul lui Timotei Cipariu, în calitate de fondator şi cel dintâi preşedinte, e lăsat în umbră.
Cu toate că lipsesc lucrările de referinţă, istoria Despărţământului se încheagă din mulţimea documentelor de arhivă ─ procese verbale, rapoarte de activitate, protocoale ale adunărilor anuale, corespondenţă etc., ─ toate aflate în Fondul ASTRA, Despărţământul Blaj, în Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Sibiu, iar cele mai multe şi mai semnificative în Fondul Arhivistic de la Alba‑Iulia.
De asemenea, revista „Transilvania”, organul de presă al Asociaţiunii ne‑a oferit documente importante privind evoluţia şi istoria Despărţământului Blaj, fiind cercetate colecţiile aflate în: Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” şi Muzeul de Istorie Alba‑Iulia; Biblioteca ASTRA Sibiu, Biblioteca Universităţii Cluj‑Napoca, Biblioteca Judeţeană Târgu‑Mureş.
O lumină favorabilă asupra activităţii membrilor ASTREI blăjene în perioada premergătoare Marii Uniri am descoperit în lucrarea autorilor blăjeni, Marcel Ştirban şi Viorica Lascu: „Consiliul Naţional Român din Blaj”, o antologie de texte şi documente în două volume (1986‑1987). Autorii oferă informaţii bogate şi impresionante despre contribuţia membrilor Despărţământului Blaj la înfiinţarea consiliilor şi gărzilor naţionale româneşti, activitate desfăşurată în perioada premergătoare Marii Uniri de la 1918, cât şi în etapa imediat următoare. Membrii în Comitetul Despărţământului Blaj apar acum în ipostaza de luptători pentru înfăptuirea idealului suprem, pe care îl susţinuse şi‑l va susţine Asociaţiunea prin toate organismele ei.
Lucrări de sinteză dedicate Asociaţiunii, care ne‑au fost de un real folos, aparţin profesorilor universitari Pamfil Matei (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu) şi Valer Moga (Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba‑Iulia). Prima monografie (teza de doctorat): „Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. ASTRA şi rolul ei în cultura naţională (1861‑1950)”, apărută la Editura Dacia, Cluj‑Napoca – 1986, realizează o imagine panoramică, în care Despărţământul Blaj este des citat şi se regăseşte alături de cele cu iniţiative şi acţiuni salutare. Pamfil Matei, autor şi profesor renumit, slujitor al ASTREI, valorifică în volumul amintit o bibliografie impresionantă, apelând la documente extrase din Arhiva Centrală de la Sibiu şi revista „Transilvania”.
De un interes istoriografic general se bucură cartea prof. univ. dr. Valer Moga: „ASTRA şi societatea. 1918‑1930” (Presa universitară clujeană, Cluj‑Napoca, 2003), care, în aproape cele 600 de pagini întreprinde o radiografie a fenomenului ASTRA sub toate unghiurile posibile, evidenţiind luminile şi umbrele instituţiei, prezentând lucrurile până în cele mai mici detalii, cu relevarea semnificaţiilor. În această carte am descoperit o viziune amplă, proprie asupra rolului Despărţămintelor, precum şi însemnate informaţii privind locul şi aportul Despărţământului Blaj în perioada de după Marea Unire.
În ultimele decenii au apărut numeroase studii în publicaţiile de specialitate. Numărul contribuţiilor referitoare la ASTRA, Despărţământul Blaj, în perioada interbelică rămâne modest. Referiri la activitatea Despărţământului Blaj şi a unor personalităţi cu implicare în rosturile ASTREI au apărut în diferite reviste blăjene: „Unirea”, „Unirea Poporului”, „Răvaşul ASTREI” ş.a., în care au publicat articole de popularizare Alexandru Lupeanu Melin, Coriolan Suciu, Ioan Vultur, Dumitru Neda etc. În anii de după 1990, odată cu apariţia noilor reviste ale ASTREI, manifestările au fost evocate frecvent şi benefic.
Revista „ASTRA blăjeană”, publicaţie trimestrială apărută sub patronajul Despărţământului „Timotei Cipariu” Blaj, are ca obiectiv major promovarea Asociaţiunii şi popularizarea manifestărilor şi proiectelor Despărţământului Blaj. De la apariţie, decembrie 1996, revista câştigă prestigiu prin colaboratori de seamă: Ion Buzaşi, Teodor Seiceanu, Ion Brad, Ioan Popa, Ioan Chindriş, Cornel Tatai Baltă, Gavril Istrate, Dumitru Acu, Ion Mărgineanu, Anton Rus, Areta Moşu, Petru Pinca, Maria Daniela Pănăzan, Ioan Mitrofan, Marcela Ciortea, Vistian Goia, Mircea Popa ş.a.
Lucrarea de faţă s‑a bucurat de informaţii oferite de personalităţi blăjene care au participat direct la evenimente sau au trăit în atmosfera ASTREI blăjene în perioada interbelică. Suntem recunoscători pentru documentele oferite din arhiva personală, cât şi pentru informaţiile din amintirile proprii: prof. Teodor Seiceanu, părintele Bernard Ştef (care a trăit în apropierea unor profesori, membri devotaţi ai ASTREI ─ Dumitru Neda, Augustin Popa, Ioan Vultur, Coriolan Suciu etc.); doamnelor Viorica Lascu, fiica savantului botanist Alexandru Borza, Valeria Rodica Mârza, fiica profesorului Coriolan Suciu ─ istoric, multă vreme secretar şi vicepreşedinte al Despărţământului Blaj, Elena Moldovan, fiica învăţătorului Toma Cocişiu ─ pedagog de prestigiu, membru în Comitetul de conducere al Despărţământului; Viorica Fulicea, soţia sculptorului Virgil Fulicea, de fapt ambii soţi apar în documentele de arhivă în conducerea Despărţământului şi iniţiatori de manifestări astriste.
Am încercat să reflectez obiectiv, pe baza documentelor de arhivă, a mărturiilor din presa vremii, a amintirilor, cât şi bazându‑ne pe experienţa proprie, fapte, evenimente şi oameni, să evidenţiem locul şi rolul Despărţământului Blaj în viaţa culturală a oraşului şi a zonei.
Demersul nostru este şi un prilej pentru a scoate la lumină personalităţi ale Blajului care au avut un rol esenţial în viaţa Despărţământului blăjean, precum şi în viaţa religioasă, şcolară şi politică, remarcându‑se printr‑o activitate pusă în slujba ridicării materiale, culturale şi spirituale a societăţii româneşti.
Ne‑am străduit să aducem în lumină o activitate culturală coerentă, unitară şi armonioasă desfăşurată de membrii Despaţământului Blaj în cercurile culturale şi bibliotecile poporale aflate în localităţile arondate ASTREI Blaj: Roşia de Secaş, Mihalţ, Biia, Sâncel, Cergău Mare, Micăsasa, Pănade etc., evidenţiind relaţia, cultivată consecvent de ASTRA, între intelectuali şi ţărani, „inteligenţi” şi popor, între intelectualii de la oraş şi „inteligenţii” satelor.
Am adunat în paginile cărţii file din istoria Despărţământului Blaj, inserate în istoria Asociaţiunii, folosind în afara documentelor de arhivă, a mărturiilor şi informaţiilor din cărţi şi din presa vremii, propria‑mi experienţă în care s‑au înregistrat, în timp, evenimente cu semnificaţii profunde privind raportul dintre trecutul şi prezentul Despărţământului Blaj.
Se cuvine să exprimăm recunoştinţă şi cele mai calde mulţumiri d‑lui prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii pentru încurajările şi îndemnurile calde, precum şi pentru deschiderea spre universul miraculos al ASTREI.
Aducem mulţumiri conducerii Arhivelor Statului, filialele Alba (director Ioan Băruţă) şi Sibiu (director Mioara Bud), Muzeului Unirii Alba‑Iulia, bibliotecilor judeţene din Alba, Sibiu, Târgu‑Mureş, precum şi cercetătorilor din aceste importante instituţii pentru sprijinul generos acordat în realizarea documentării necesare elaborării acestei lucrări.
Calde şi sincere mulţumiri aducem colaboratorilor apropiaţi care au sprijinit, într‑un fel sau altul, redactarea lucrării: Dinu Virgil, Daniel Voina, Anton Rus, Marcela Ciortea şi, nu în ultimul rând, Danielei Pănăzan, exprimăm toată recunoştinţa noastră pentru gestul de a accepta rolul de coordonator al acestei cărţi.
Prof. Silvia POP
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu