Adunările Generale ale Despărţământului Blaj al Astrei

Adunarea cercuală de constituire a Despărţământului XX Blaj a avut loc la sediul din Blaj, în data de 26 iunie 1870. În cadrul Adunării este ales comitetul de conducere din următorii membri: Elie Vlasa – canonic, Ioan Pamfilie – canonic, Vasile Moldovan – V. Comite. com., Iacob Brânduşan – avocat, George Pop – prof.

Comitetului ales i s‑a încredinţat rezolvarea „afacerilor Despărţămân­tului”, în acord cu Statutele şi Regulamentul Asociaţiunii. În această adunare, eruditul canonic Timotei Cipariu, vicepreşedinte al Astrei (de la întemeiere, din 1861) este ales director al Despărţământului şi expune scopul înfiinţării acestuia: „nu pot să nu‑mi exprim cele mai vii sentimente de bucurie când văd pe fiii naţiunii întru’ atâta măsură ca fiind însufleţiţi de spiritul luminării şi al culturii (...). Când văd că naţiunea noastră îşi cunoaşte ţinta la care este destinată de providenţă să uimească, îşi cunoaşte poziţia de demnitate la care în concertul naţiunilor civilizate are să se ridice şi totodată ştie prea bine că singura cale spre acest scop este perfecţiunea intelectuală şi cultura fiilor săi”[1].

Activitatea Despărţământului se desfăşoară pe baza statutelor şi regulamentului alcătuite de Timotei Cipariu şi difuzate membrilor. Comitetul avea obligaţia să ţină lunar o şedinţă în care să prezinte raportul despre activitatea desfăşurată. Cu toată această hotărâre, prima şedinţă s‑a ţinut abia la 5 iunie 1871, după aproape un an, iar Timotei Cipariu arată că în acest interval comitetul „a întâmpinat mari greutăţi întru’ înfiinţarea şi arondarea agenturilor (cercurilor)”. Îşi exprimă totuşi încrederea că, în viitor, comitetul ales îşi va împlini datoria „întrucât publicul românesc din Despărţământul Blaj va da tot concursul, lucrând fiecare român după putinţă spre înaintarea scopului Asociaţiunii noastre Transilvane, pentru că numai aşa lucrând într‑un cuget, cu o inimă şi cu puteri unite, va putea naţiunea să se elupte (ridice n.n.) la o stare mai fericită şi va putea să cuprindă locul şi poziţiunea ce o merită în concursul popoarelor civilizate ale Europei.”[2]

Adunarea Despărţământului XX Blaj din anul 1884 s‑a ţinut la Sâncel în data de 8 septembrie. În cadrul acestei adunări este ales preşedinte al Despărţământului Ioan Antoneli, profesor la Blaj, recunoscut pentru merite deosebite în Revoluţia de la 1848 şi în activitatea Asociaţiunii încă de la întemeiere.

Începând cu anul 1885, Adunarea Despărţământului XX este ţinută aproape în fiecare an la Blaj. În 6 septembrie 1885, directorul Ioan Antoneli prezintă momente din viaţa Despărţământului de la ultima Adunare Generală ţinută la Sâncel, exprimându‑şi dorinţa de a alege un nou comitet, care să anime membrii pentru împlinirea idealurilor Astrei. Participă la adunare: Ioan F. Negruţiu – canonic, Dr. Iacob Brânduşianu – avocat, Dr. Ioan Colceriu, George Muntean, Ludovic Ciato, Vasile Oltean, Simeon Micu, Ioan German, Ioan Ioargă, Petru Solomon, George Vancea, Silvestru Nestor şi un număr însemnat de membrii. Directorul propune alegerea unui nou comitet. Sunt aleşi: Ludovic Ciato – director, Vasile Oltean, Silvestru Nestor – notari, Petru Solomon, George Vancea şi Ioan German – membri. Din cauza dificultăţilor provocate de noua arondare a Despărţământului nu se poate stabili locul adunării generale pe anul 1886.

În anul 1891, Comitetul a organizat, la 1 august, Adunarea Generală a Despărţământului XX la Blaj. Ioan German, încredinţat din partea directorului Ludovic Ciato (absent), deschide adunarea prezentând raportul asupra activităţii comitetului şi al Despărţământului în perioada 1885‑1891. Ioan German aduce la cunoştinţă adunării dorinţa directorului Ludovic Ciato de a nu mai fi ales în comitet din motive de sănătate. Noul comitet ales în această adunare este format din: Ioan German (director), Dr. Augustin Bunea (secretar metropolitan), Vasile Oltean, George Vancea, Ioan F. Negruţiu, Victor Szmigelski, Aron Deac (prof. gimnazial) şi Grigoriu Ordace (primar). Se încredinţează Conducerii Despărţământului un program menit să trezească satele la acţiunile ASTREI. În acelaşi an este organizată o Adunare extraordinară, la 11 octombrie 1891, când noul preşedinte, prin iniţiative îndrăzneţe, imprimă activităţii un suflu nou şi, împreună cu membrii Despărţământului, dezbat noul regulament care să asigure funcţionarea agenturilor în fiecare comună arondată Despărţământului.

O încercare de aplicare a acestei iniţiative a avut loc în anul următor în cadrul Adunării generale a Despărţământului XX ţinută la Cenade în 6 iunie 1892. La această Adunare, directorul Ioan German expune scopul adunării, apoi notarul prezintă raportul despre activitatea desfăşurată. Problema importantă susţinută de întreaga Adunare este înfiinţarea unei „reuniuni agricole” în comitatul Albei Inferioare şi se alege o comisie pentru alcătuirea unui comitet format din următorii membri: Ioan Negruţiu, Alexandru Uilăcan, Vasile Oltean, Dr. Vasile Hosu, Silvestru Nestor. În finalul adunării se prezintă proiectul de activitate. Ioan Muntean, proprietar din Roşia de Secaş, invită Adunarea Generală pentru anul următor, să se desfăşoare în frumoasa comună din Ţara Secaşelor, invitaţie ce este primită cu mare bucurie.[3]

Adunarea Generală din 27 august 1893 de la la Roşia de Secaş este deschisă de directorul Despărţământului Ioan German. Notarul Victor Szmigelski prezintă în faţa adunării raportul despre activitatea Despărţământului şi contribuţia membrilor la alcătuirea proiectului de statute pentru Reuniunea Agricolă Română în Comitatul Albei Superioare. Conducerea Despărţământului susţine necesitatea înfiinţării agenturii şi bibliotecii poporale în comuna Roşia de Secaş. Adunarea aprobă înfiinţarea agenturii şi alege un comitet format din: Ion Muntean, Vasile Lupescu, Ioan Damian şi Simion Lupeanu. Dr. Vasile Hossu, membru în Comitetul Despărţământului ales în 1891, oferă agenturii mai multe opuri şi broşuri colectate de la membrii Asociaţiunii din Blaj pentru a servi bibliotecii poporale nou create. În această adunare sunt aprobate proiectele de statute cât şi comitetul de conducere al Reuniunii Agricole alcătuit din: Ioan F. Negruţiu – preşedinte (Blaj), Constantin Colbasin – vicepreşedinte (Şpring), încă patru membri din Blaj şi alţi patru membri din celelalte părţi ale Comitatului.

Adunarea Generală din 1896 a avut loc la 9 august în comuna Mihalţ[4]. Programul şi desfăşurarea Adunării au avut semnificaţia unui început promiţător. Mihalţul se bucura de mare prestigiu în rândul comunelor arondate Despărţământului Blaj. Această Adunare a hotărât înfiinţarea primelor patru agenturi în comunele fruntaşe: Mihalţ, Sâncel, Biia şi Micăsasa. Noua agentură înfiinţată în Mihalţ a fost înzestrată cu o bibliotecă poporală alcătuită din cărţi oferite de membrii Asociaţiunii.

La Veza are loc, conform programului din documentele de arhivă, Adunarea Generală a Despărţământului XX la 31 iulie 1898[5]. Această adunare este o adevărată reuşită prin numărul mare de participanţi şi prin problemele dezbătute. Aşa cum dovedeşte şi programul adunării, de mare succes s‑a bucurat expoziţia de lucru de mână unde au expus femeile din: Veza, Ciufud, Tiur, Mănărade, Roşia de Secaş, Spătac şi Pănade. Din tabelele păstrate reiese că toate participantele au fost premiate cu sume frumoase. Din Veza au participat 22 femei cu un număr de 117 exponate (catrinţe, covoare, ştergare, feţe de masă şi de perini); Mănărade 42 de exponate, Spătac 21, Pănade 6, Ciufud 41, Tiur, 10 exponate. Cea mai atractivă a fost expoziţia de ţesături. Scopul urmărit de Asociaţiune, prin asemenea manifestări, este acela de a cultiva şi a promova interesul şi respectul pentru creaţia populară românească, dragostea de portul naţional şi de toate frumuseţile tradiţionale ale satului românesc.

În anul 1899, Adunarea Generală s‑a desfăşurat la 1 august în Blaj[6]. Cu acest prilej, este prezentat proiectul pentru noua arondare a Despărţămintelor şi comunelor aparţinătoare. După noul statut, Comunele aparţinătoare Despărţământului Blaj sunt repartizate în trei cercuri: Cercul pretorial al Blajului: Mihalţ, Obreja, Bucerdea Grânoasa, Cistei, Crăciunel de Jos, Ciufud, Tiur, Veza, Mănărade, Spătac, Cenade, Cergăul Mic şi Mare, Beşineu, Tău, Roşia de Secaş, Şoroştini, Broşteni, Ţapu. Cercul pretorial al Uioarei de Mureş: (comune care au aparţinut puţin timp Despărţământului Blaj). Cercul pretorial al Hususăului: Petrisat, Iclod, Sâncel, Biia, Pănade, Valea Sasului, Sânmiclăuş, Şona, Bălcaciu, Jidvei, Sântămărie, Veseuş, Tătârlaua, Crăciunelul de sus, Făget, Proştea Mare şi Mică, Micăsasa, Chesler, Lunca, Lodroman, Gloveţ. Preşedinte al Despărţământului rămâne Ioan German iar secretar Aurel C. Domşa. Conducerea dezbate programul de activitate şi adresează un apel membrilor comitetului pentru o activitate mai susţinută în extinderea agenturilor comunale şi a bibliotecilor poporale.

În Adunarea Generală din 1903, desfăşurată la 27 septembrie în Cergău Mare, este ales preşedinte Ioan F. Negruţiu care depune eforturi susţinute pentru a atrage intelectualii satelor, preoţi şi învăţători din cele trei cercuri pretoriale nou create, la programul de luminare impus de ASTRA. La această adunare cercuală, un moment important l‑a constituit disertaţia prof. dr. Ambroziu Cheţianu despre Semănăturile plantelor. Prin aceasta este demonstrată preocuparea Asociaţiunii de‑a cultiva interesul ţăranilor pentru o agricultură eficientă şi modernă.

Adunarea Generală a Despărţământului din 1907 a avut loc la 1 septembrie în satul Lunca. În raportul despre activitatea Despărţământului în cursul anului 1907[7], preşedintele Ioan F. Negruţiu menţionează comunele aparţinătoare (40), agenturile şi bibliotecile poporale (11) cu activitate mulţumitoare. În acelaşi raport se consemnează numărul volumelor şi al cititorilor, situaţia membrilor, Societăţile culturale[8], averea Despărţământului şi alte momente însemnate din activitate. Acest Raport este primul redactat după noul model cerut de conducerea Asociaţiunii, pentru a oferi o imagine completă a obiectivelor urmărite de Asociaţiune pentru culturalizarea satelor. Inteligenţii sunt rugaţi să „conlucre” la ţinerea prelegerilor poporale şi în cursul anului 1908 iar agenturile să ţină şezători şi seri de „cetire” în serile lungi de iarnă. Realizarea acestui deziderat se poate constata cu uşurinţă din Anexele publicate în această carte.

Până la Marea Unire din 1918, Adunările Generale au fost principalele mijloace de propagandă naţională de afirmare şi întărire a conştiinţei naţionale. După 1918, Adunările Generale şi‑au păstrat aproape acelaşi caracter şi acelaşi mod de organizare. Datorită noilor condiţii social‑politice, ele au beneficiat de sprijinul sau de participarea statului şi a altor asociaţii sau societăţi culturale. Prin însemnătatea problemelor abordate, prin hotărârile luate, prin ecoul avut în rândul satelor şi cadrul sărbătoresc de desfăşurare, Adunările Generale au constituit momente deosebite în viaţa Despărţământului Blaj. Amintim câteva dintre cele mai reuşite Adunări.

Raportul despre Adunarea Despărţământului ţinută în comuna Ţapu la 7 iulie 1929 şi publicat în „Unirea poporului”[9] oferă un model de felul cum ar trebui să se ţină Adunările Generale ale despărţămintelor. Din Raportul despre Adunarea Generală, preluate din revista « Transilvania »[10], redăm următoarele: „Despărţământul Blaj al «Astrei» noastre culturale a luat, de la un timp încoace, frumosul obiceiu, să aranjeze în fiecare vară câte­o zi de înălţătoare, serbări poporale, în care glasurile povăţuitoare ale conducătorilor se înfrăţesc cu frumoasele obiceiuri de sărbătoare ale poporului de la ţară, prilejuind clipe neuitate, atât pentru unii, cât şi pentru altii. Conducătorii vin cu învăţătura şi cu dragostea lor pentru popor, iar satele îşi desfăşoară toată bogăţia de porturi, de cântece şi dansuri naţionale, într’o îmbinare cum nu se poate mai frumoasă şi mai însufleţitoare. Adunările generale ale Despărţământului Blaj, sunt cu adevărat, prilejuri de neuitată înălţare sufletească, atât pentru cărturarii cu dragoste de popor, cât şi pentru „naţia” noastră scumpă, care le­a îndrăgit şi le aşteaptă cu atâta nerăbdare an de an. Dovadă serbările de acest fel de la Roşia de Secaş din 1927, cele de la Tăuni din 1928 şi aceasta de acum, din fruntaşa comună Ţapu. Însemnătatea acestor fel de serbări zace mai ales în împrejurarea, că într’ânsele politica şi măruntele frământări trecătoare se lasă cu totul la o parte şi poporul are ocazia să se vadă un singur trup, un singur suflet, o singură inimă legată prin aceleaşi simţiri mai înalte, cari ne închiagă în acelaş popor, acelaş neam, unul şi nedespărţit pe veci. În asemenea ipostaz „Astra” poate şi trebuie să fie o binecuvântare în timpurile de nesfârşite sbuciumări politice pe cari le trăim. Ea trebuie să ne unească, să ne ţină legaţi, în numele singurului scop pe care îl avem cu toţii: fericirea ţării şi a neamului, prin înţelegerea desăvârşită pe care o dă cultura şi lumina. Conducătorii Despărţământului Blaj al „Asociaţiunii” de astfel de gânduri se arată animaţi, când aranjează serbările din fiecare an, ca o incununare a muncii trudnice, pe care conferenţiarii săi o desfăşoară pe tăcute, în singuraticele comune ale judetului nostru. Şi răsplata nu întârzie. Ea se arată, ca astăzi, în comuna Ţapu, unde poporul a dat dovadă, cât de mult preţuieşte străduinţele binefăcătoare ale conducătorilor săi.”

Adunarea Generală din 17 iunie 1934, Făget[11] este condusă de preşedintele Alexandru Lupeanu Melin. Au participat oameni de seamă ai timpului: Dr. Vasile Bologa – delegatul Astrei Centrale, Dr. Ioan Bianu – vicepreşedinte Astra Blaj, Dr. Coriolan Suciu – secretar, Simeon Gizdavu – prefectul judeţului Târnava Mică, Ilarie Beian – revizor şcolar, Grigore Pădurean – prof., Dumitru Neda – prof. la Academia Teologică, Nicolae Comşa – prof., Ioan Lupeanu – şef poliţie, Ioan Popa – contabil, Alexandru Banea – preot, Diomed Ciulea – preot Tăuni, Moisini Toma – preot gr. cat., Chesler, Silviu Floca – preot ort. Chesler, Nicolae Hann – notar Făget, Gheorge Vegheş – învăţător Chesler, Ioan Codău – înv. Tăuni, Titu Orian – înv. Făget, Dumitru Costin – înv. Tăuni, Aurel Bianu – Sibiu, Nicolae Puşcă – teolog Tăuni; doamnele: Veturia Banea – Făget, Aurica Denghel – Sibiu, Cornelia Ciulea – Tăuni, Lenuţa Floca – Chesler, Elisabeta Toma – Chesler, Maria Vegheş – Chesler, Victoria Codău – Tăuni, Elisabeta Hann – Făget şi numeros popor din Făget, Chesler şi Tăuni. Adunarea s‑a desfăşurat conform ceremonialului specific manifestărilor Astra: a început cu slujba religioasă, oficiată în Biserica parohială, predica fiind ţinută de Pr. Dumitru Neda despre datoria de a cerceta Biserica. A urmat un parastas de pomenire pentru marele binefăcător al Astrei, Dr. Cornel Păcurariu Bianu, parastas slujit la piatra de mormânt din Cimitirul comunal de preoţii Dumitru Neda şi Alexandru Banea în prezenţa oaspeţilor participanţi la Adunarea Generală şi a întregii comune. Au rostit cuvinte de omagiere pentru marele binefăcător: Dr. Vasile Bologa din partea Asociaţiunii, Alexandru Lupeanu Melin din partea Despărţământului Blaj, Pr. Alexandru Banea din comuna Făget.

Adunarea Generală şi‑a desfăşurat lucrările în Şcoala comunală din Făget. Alexandru Lupeanu Melin, preşedintele Despărţământului, deschide Adunarea rostind disertaţia: „Trecutul şi importanţa Astrei pentru poporul român din Ardeal”. Dr. Coriolan Suciu, secretar al Despărţământului, prezintă raportul general al comitetului pe anii 1933‑1934, iar Grigore Pădurean, raportul financiar. În timp ce comisiile pentru verificarea rapoartelor lucrează, profesorul Nicolae Comşa susţine prelegerea poporală „Bărbaţii mari ai neamului”, insistând asupra învăţăturilor bune ce se pot trage din pilda vieţii dr. Cornel Păcurariu Bianu. Adunarea apreciază activitatea rodnică ce s‑a depus la reînfiinţarea cercurilor culturale pe sate şi la susţinerea Şcolii Ţărăneşti Superioare de la Blaj. Adunarea de la Făget se încheie cu serbările populare constând din expoziţii de copii, concursuri de porturi şi jocuri naţionale. S‑au acordat premii în bani şi diplome: pentru copii sănătoşi, bine dezvoltaţi, pentru porturi naţionale autentice, pentru dansuri naţionale (jocul cu bâta, învârtita ş.a.).

În anul 1935, Adunarea Generală are loc la 24 iunie, de Sânziene, în comuna Spini. Este reales preşedinte Alexandru Lupeanu Melin. Dintre participanţi îi remarcăm pe: dr. Ioan Bianu, vicepreşedinte, dr. Coriolan Suciu, secretar; dr. Dumitru Neda. Profesor teologie Blaj; Nicolae Comşa, prof, Ioan Mărginean, preot Biia; Ioniţă Brad, preot Pănade, Simeon Gizdavu, prefectul jud. Târnava Mică; dr. Ilarie Aldea, avocat; Ioan Lupeanu, şef poliţie; Eugen Bucur, prof.; Solomon Orian, ziarist; Ioan Ignat, învăţător; Augustin Hulea, cleric; Alimpiu Costea, preot; Ioan Spinean, înv. dir. Spini; Ioan Ciulea, avocat Spini; Iacob Costea, înv. Pănade; doamnele: Viorica Brad, Pănade; Maria Ignat, Blaj; Maria Spinean, Spini; Paraschiva Tâmpănariu, dir. Şcolii de Menaj, Blaj; Silvia Comşa, Veturia Fulicea, Livia Suciu.

La această Adunare sunt reprezentate cercurile culturale din Spini, Pănade şi Biia. Participă întreaga comunitate din Spini şi reprezentanţi din comunele învecinate. Adunarea se desfăşoară după ceremonialul deja intrat în tradiţia Astrei: Sfânta Liturghie, oficiată de Pr. protopop Alimpiu Costea asistat de părintele Dumitru Neda şi părintele Nicolae Comşa; Predica rostită de Pr. Dumitru Neda despre Ioan Botezătorul, sosirea oaspeţilor de la Blaj în frunte cu preşedintele Alexandru Lupeanu Melin (ora 14), întâmpinaţi în gara Şona de un grup de călăreţi care i‑au însoţit pe oaspeţii purtaţi în căruţe, până la Spini (3 km). În comună a fost ridicată o poartă de triumf, frumos împodobită în faţa căreia astepta mulţimea.

Adunarea a fost deschisă de preşedintele Despărţământului care a rostit un cuvânt despre „Însemnătatea Astrei şi rosturile Asociaţiunii în viaţa satului”. A urmat apoi citirea rapoartelor (Coriolan Suciu, Nicolae Comşa) iar comisiile propuse examinează gospodăriile ţărăneşti, expoziţia de copii (între 8‑9 ani). Paraschiva Tâmpănariu, dir. Şcolii de Menaj din Blaj, ţine cuvântarea: „Sfaturi gospodăreşti privitoare la hrană, port şi igienă”.

Alegerea noului comitet judeţean cu sediul la Blaj pe anii 1935‑1940, constituie un moment principal al adunării. Comitetul ales este: preşedinte, Alexandru Lupeanu Melin, directorul Liceului de fete, vicepreşedinţi: Dr. Ioan Bianu – avocat, Dr. Coriolan Suciu; secretar Solomon Orian – ziarist; casier Olimpiu I. Barna – prof.; controlor Gheorge Veliciu; econom Octavian Modorcea, prof. bibliotecar Eugen Bucur – prof.; Membrii în comitet: Ştefan Roşianu – canonic mitropolitan; Ioan Popu Câmpeanu – subdirector; Traian Boieru – consilier agricol; Iuliu Maior – dir. Şcoala de Comerţ; Grigorie Pădureanu – prof.; Dr. Dumitru Neda – profesor Academia Teologică; Nicolae Comşa – prof.; Ioan Mărgineanu – preot Biia; Ioniţă Brad – preot Pănade.

Momentul cel mai plăcut al Adunării Despărţământului l‑au constituit serbările populare: Imnul Astrei interpretat de corul cercului cultural din Spini, Expoziţia de copii (1‑3 ani), Concursurile de porturi şi jocuri, Examinarea gospodăriilor model, şi acordarea premiilor: fetelor şi feciorilor din cercul Spini pentru port şi joc (Ana Mărginean, Lucreţia Tulea, Ana Costea, Maria Cristea, Mărioara Hoc, Vasile Hoc, Vasile Oancea, Ioan Popa, Ioan Mărginean, Solomon Costea, Ghe. Todoran, Solomon Bucur, Ioan Gherman şi Vasile Bucur), premierea gospodăriilor ţărăneşti model cu câte o unealtă agricolă (Ioan Tulea, Vasile Puşca, Gh. Ciulea şi Gh. Popa). Adunarea de la Spini va constitui un model pentru activitatea viitoare a Despărţământului.

La Ocnişoara are loc la 21 mai 1936 o nouă Adunare Generală. În raportul adunării se prezintă direcţiile importante în care s‑a desfăşurat activitatea Astrei la Blaj: relaţiile şi colaborarea cu Asociaţiunea, prin Conducerea Centrală de la Sibiu, conlucrarea cu satele de pe teritoriul său, prin cercurile culturale şi bibliotecile poporale. În raportul Adunării sunt menţionate cercurile culturale care au desfăşurat activitate mulţumitoare şi au trimis rapoarte asupra activităţii lor: Pănade – care a organizat mai multe şezatori culturale şi producţiuni teatrale; Crăciunelul de Jos – cu o producţiune teatrală; Ohaba – cu două producţiuni teatrale; Spini – manifestări organizate cu prilejul zilei de 1 decembrie 1935; Biia, Lodroman şi Lunca – organizarea de producţiuni teatrale; Chesler, Valea Sasului şi Bucerdea Grânoasă mai multe producţiuni teatrale şi şezători culturale.[12]

Adunarea Generală Ordinară ţinută în 1937, în 11 iulie la Veza, este o altă Adunare prestigioasă. Raportul prezentat adunării pune în lumină principalele direcţii şi acţiuni importante realizate: Adunărea Generală Jubiliară de 75 de ani de existenţă a Astrei, care s‑a ţinut la Blaj în zilele de 19‑21 septembrie 1936, serbarea bicentenarului Blajului, Ciclul de conferinţe organizat de Despărţământul Blaj pentru a pregăti atmosfera necesară a acestui Jubileu Bisecular, organizarea Şcolii Superioare Ţărăneşti pentru fete la Blaj, Conferinţe şi prelegeri populare la sate, precum şi menţinerea legăturilor cu cercurile culturale, organizarea zilelor Astrei şi a serbărilor de 1 Decembrie. Se subliniază efortul comitetului din iunie până în septembrie 1936 în pregătirile pentru organizarea adunării jubiliare. Comitetul de organizare având în frunte pe Dr. V. Macavei, vicarul Mitropoliei, în nouă şedinţe plenare şi într‑o mulţime de şedinţe ale diferitelor comisii, a luat toate măsurile necesare în vederea reuşitei, iar după serbări într‑o adunare plenară retrospectivă s‑a prezentat întregul program desfăşurat la Blaj în cele trei zile „în prezenţa celor câtorva zeci de mii de participanţi în frunte cu M. S. Regele Carol al II‑lea, cu membrii Guvernului şi cu nalţi’ prelaţi ai celor două Biserici naţionale din Ardeal în frunte cu Mitropolitul Blajului, nou instalat, I.P.S.S. Dr. Alexandru Nicolescu”.[13]

Procesul verbal luat în Adunarea de la Veza, consemnează participanţii: Dr. Coriolan Suciu – vicepreşedinte şi secretar; Dr. Dumitru Neda; Traian Boieriu; Dr. Casiu Suciu; Virgil Stoica; Maria Stocica; Iosif Stoichiţa – profesori; Octavian Bârlea – arhivar; Adrian Teodorescu – secretar de redacţie; Victor Moldovan – paroh Veza; Alexandru Leluţiu – înv. dir. Veza; Dumitru Ilieş – inv.; Iulian Dănilă – înv. Doamnele: Fira Vezan, Ana Pop, Emilia Ilieşiu. A participat un număr foarte mare de ţărani şi ţărance din Veza precum şi elevii Şcoalei primare din Veza.[14]

Programul Adunării s‑a desfăşurat după ceremonialul deja binecunoscut la toate adunările Astrei: – Sfânta Liturghie celebrată în Biserica parohială din Veza (Pr. Victor Moldovan); – Predica rostită de Pr. Prof. Dr. Dumitru Neda despre pace; şedinţa Adunării Generale anuale cu prezentarea rapoartelor de către Dr. Coriolan Suciu (care conduce lucrările adunării în absenţa preşedintelui Alexandru Lupeanu Melin, grav bolnav). După ce face un scurt istoric al Asociaţiunii Astra, Dr. Coriolan Suciu sublinează rosturile instituţiei în viaţa neamului şi prezintă momente semnificative din activitatea Despărţământului oprindu‑se la Jubileul de 75 de ani, sărbătorit la Blaj prin contribuţia membrilor Despărţământului. Programul artistic cu „puncte de cor” şi recitări au scos în evidenţă hărnicia învăţătorilor şi talentul elevilor. Au mai avut loc: Expoziţiile de copii, vizitarea şi examinarea gospodăriilor model, acordarea premiilor. Aceste manifestări au avut un caracter stimulativ pentru învăţători, elevi şi ţărani. Iniţiativa Despărţământului de a premia cele mai frumoase grădini de zarzavat şi de pomi a avut efecte de durată. Pe lista premiaţilor figurează ţărani precum: Tinu Oltean, pentru grădina de pomi şi Nicolae Roşca pentru grădina de zarzavat (50 lei pentru fiecare).

Adunarea Generală din 1938, s‑a desfăşurat la 20 martie în Blaj, în sala de şedinţă a Liceului Greco‑Catolic de băieţi din Blaj. Participă un număr mare de membri, din care amintim personalităţile: Pr. Coriolan Suciu, Dr. Virgil Fulicea, Dr. Septimiu Todoran, Teodor Megieşan, Emil Nireştian, Nicolae Albu, Leon Maior, Iuliu Gheţie, Tit Liviu Chinezu, Dr. Ioan Suciu, Filip Pop, Dionisie Popa, Veturia Popa, Ilarie Beian, Emil Negruţ, Simion Gizdavu, Iosif Hossu, Traian Boieriu, Ioan Spinean, Ioan Vultur, Nicolae Comşa, Dr. Dumitru Neda, Dr. Casiu Suciu, Dr. Virgil Baican şi alţii. Adunarea este prezidată de Dr. Coriolan Suciu, care prezintă realizările importante ale Despărţământului. Se fac propuneri pentru a imprima un ritm dinamic activităţii culturale desfăşurate de membri Despărţământului: iniţierea unei campanii sistematice pentru ridicarea culturală a satelor, încredinţarea unui membru din Comitet a comunelor mai apropiate pentru îndrumare şi directă coordonare, menţinerea unui contact permanent cu satele aparţinătoare pentru a impulsiona activitatea culturală prin organizarea de şezători şi reuniuni economice, organizarea de prelegeri pe teme de igienă şi lucrare a pământului.

Alegerea noului comitet în această adunare a marcat şi noile direcţii impuse de cei ce vor prelua conducerea: preşedinte – Ştefan Manciulea, vicepreşedinte – Traian Migia, secretar – Virgil Stoica, econom – Victor Rusu, bibliotecar – Octavian Modorcea; membrii în comitet: Dr. Dumitru Neda, Dr. Casiu Suciu, Victor Creţu, Nicolae Comşa, Teodor Megieşsan, Traian Boieriu, Toma Cocişiu, Grigore Pădurean, Gheorghe Faina.[15]

În Adunarea Generală a Despărţământului ţinută în 1943, în 14 februarie la Blaj, după prezentarea raportului în cadrul adunării, s‑a ales un nou comitet de conducere, format din următorii: preşedinte – Dr. Augustin Popa, vicepreşedinte – Dr. Coriolan Suciu, secretar – Emil Poenaru, casier – Toma Cocişiu, controlor – Victor Muntean, bibliotecar – Virgil Stanciu, econom – Dionisie Maior şi încă opt membri: Teodor Megieşan, Grigore Pădurean, Victor Rusu, Victor Pop, Tit Liviu Chinezu, Dr. Ioan Suciu, Traian Denghel. Noul comitet hotărăşte pentru impulsionarea activităţii următoarele obiective: un viu contact cu satele, organizarea de cursuri serale de câte zece zile pentru ţărani în Tiur, Sâncel şi Tăuni în formă experimentală, ca mai apoi să se extindă şi în celelalte comune, hotărârea ca Despăţământul Astra să contribuie la culturalizarea satelor prin conferenţiari pe care să‑i plătească; organizarea unor echipe de conferenţiari care să vobească oamenilor de la sate pe diverse teme; organizarea unor echipe de dansatori şi coruri ţărăneşti care să participe la serbările organizate de Astra în diferite comune. De asemenea, au mai propus: să se facă apel călduros profesorilor şi preoţilor pentru înscrierea de noi membri şi încasarea cotizaţiei, să trimită adrese cercurilor culturale existente cărora li se aduce la cunoştinţă noul comitet ales şi programul de activitate pe care trebuie să‑l sprijine, să se solicite insistent conducătorilor cercurilor rapoarte despre situaţia membrilor existenţi şi activitatea desfăşurată.

Adunările generale ale Despărţământului, adevărate serbări populare constituiau un prilej de întâlnire, dar şi de punere în valoare a măiestriei, sensibilităţii şi talentului. Constantă rămâne la aceste manifestări parada portului, cât şi expoziţia de cusături şi ţesături, manifestarea vredniciei şi gustului rafinat al femeilor din satele de pe Valea Târnavelor, Mureşului şi Secaşelor. Concursul de jocuri şi cântece populare stimulează interesul şi trezeşte admiraţia pentru valorile neamului. Serbările populare organizate în cadrul Adunărilor generale scot la lumină frumuseţea şi bogăţia datinilor care au ţinut în comuniune satul şi a stimulat energiile creatoare.

---

[1] Ştefan Manciulea , op.cit., pp. 86‑87.

[2] Idem. Ibidem., p. 90

[3] Arhivele Statului, Direcţia Judeţeană Alba, Fond Astra, Despărţământul Blaj, Dosar 1, 1892‑1894, fila 149‑150

[4] Dosar 2, 1895‑1896, Programul Adunării Generale de la Mihalţ, fila 82

[5] Dosar 5, 1897‑1898, Programul Adunării Generale de la Veza, filele 52‑60

[6] Dosar 6, 1898‑1899. Programul Adunării, fila 48. Proiect pentru noua arondare a Despărţămintelor, filele 22‑34

[7] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Sibiu, Fondul Astra, Despărţământul Blaj, Nr. 269, 1908

[8] Transilvania. Analele Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Nr. 3, iulie‑sept 1907, An XXXVIII, pp. 83‑84

[9] „Unirea”, nr. 28, 14 iulie 1929.

[10] „Transilvania”, anul 60, pp. 896‑897.

[11] Dosar 9, 1930‑1935

[12] Dosar 10, 1936‑1939, fila 10.

[13] Dosar 10, 1936‑1939, fila 84. Vezi şi Calendarul de la Blaj din 1937 cu o descriere amănunţită şi fidelă a serbărilor de la Blaj făcută de Dr. Coriolan Suciu.

[14] Dosar 10, 1936‑1939, fila 66, Raport General al Comitetului Despărţământului Blaj

[15] Dosar 10, 1936‑1939, pp. 80‑83