3. Conducători şi membri

Intelectualii Blajului, majoritatea preoţi şi dascăli, au fost în fruntea Asociaţiunii ASTRA şi ai Despărţământului Blaj, de la întemeiere şi până astăzi. Până la Marea Unire, conducătorii Astrei din Blaj au fost însufleţiţi de idealurile de unitate naţională, de unire a tuturor românilor prin cultură şi credinţă, de luminare a neamului prin literatura română ca şi de păstrare a patrimoniului de valori naţionale şi de realizare a idealului suprem: Marea Unire. În existenţa sa de 135 de ani, Despărţământul Blaj a fost condus de oameni iluştri, mari cărturari‑patrioţi: Timotei Cipariu, Ioan Antonelli, Ludovic Ciato, Ioan German, Ioan F. Negruţiu, Iuliu Maniu, Aurel C. Domşa, Ioan Bălan, Ştefan Roşianu, Alexandru Lupeanu Melin, Ştefan Manciulea, Coriolan Suciu, Augustin Popa, Traian Migia, Maria Beldea‑Morar.

Timotei Cipariu (1805‑1887) este cea mai proeminentă figură a Despărţământului blăjean care, de altfel, din 1995 îi poartă numele cu respect şi profundă recunoştinţă. S‑a născut la 21 februarie 1805 în satul Pănade, iar „în viziunea contemporanilor, a discipolilor şi a urmaşilor, Timotei Cipariu rămâne o figură legendară, cu aură de ales. Destinul lui este fascinant”[1]. De mic copil şi‑a dovedit dragostea de carte şi învăţătură recunoscând în acelaşi timp lucrarea şi pronia divină, care l‑a ajutat să‑şi desluşească destinul. În paginile sale autobiografice, ilustrul cărturar mărturisea că învăţătura, „acea ardoare şi nespusă plăcere către cărţi, de‑atunci îmi rămase nestinsă în toată viaţa mea” şi că „eu singur, când îmi aduc aminte de acestea, nu pot să nu recunosc că o mână nevăzută şi un măestru ascuns se pare că m‑a purtat din tinereţe‑mi şi mi‑a descoperit acea, ce‑mi era destinat să‑mplinesc în viaţa mea, când alt conducător şi învăţător îmi lipsea.”

Profesor şi director al Gimnaziului din Blaj, conducător al tipografiei Seminarului, canonic mitropolitan, vicar, prepozit, ctitor al Astrei, Timotei Cipariu, „acest fiu de ţărani, cu iubire de carte, care de mic a înţeles că destinul lui e marcat de semnul providenţei, s‑a aşezat fără împotrivire, cu tenacitate, pe calea luptei, în numele neamului său. A fost filolog de renume mondial, poliglot, om politic, personalitate enciclopedică a secolului al XIX‑lea.”[2]

Ctitor, alături de Andrei Şaguna şi George Bariţiu, şi conducător al Asociaţiunii ASTRA timp de 26 de ani (vicepreşedinte: 1861‑1877, preşedinte: 1877‑1887), autor de statute, fondator al Bibliotecii ASTRA, fondator şi preşedinte al Despărţământului Blaj, Timotei Cipariu rămâne un adevărat spirit călăuzitor al Asociaţiunii, în care vede „un reazim al naţionalităţii române”. Pentru istoria Despărţământului Blaj, Timotei Cipariu rămâne un mentor desăvârşit. El a cultivat şi a continuat spiritul paşoptist de emancipare şi luminare a poporului, impunând prin discursurile rostite sau prin operele sale convingerile în puterea Cuvântului creator, în puterea limbii şi literaturii române. În şedinţa de constituire a ASTREI, din 4 noiembrie 1861, aduce un cald elogiu Limbii române: „Căci nici o durere nu poate să se asemene cu aceea când îşi vede omul nu numai pieirea sa, că vede deodată şi pieirea unei patrii, a unei naţiuni întregi, fără nici o sperare de ridicare din acea pieire. Însă din toate aceste ruini, providenţa ne‑a conservat încă în aceste dureri cumplite, un tezaur nepreţuit, care nu ni l‑a putut răpi nici sabia învingătorului, nici cruzimea tiranului, nici puterea fizică nice cruzimea tiranului ce domnea pe corpurile noastre, nici puterea fizica, nici politica infernală un tezaur născut cu noi de la ţâţele maicei noastre, dulce ca sărutările măicuţelor când ne aplecau la sânul lor, tezaur mai scump decât viaţa, tezaur care de l‑am fi pierdut, de l‑am pierde, de vom suferi vreodată ca cineva cu puterea, au cu armele, au cu numele să ni‑l răpească din mâinile noastre, atunci mai bine să ne înghită pământul de vii, să ne adunăm, la părinţii noştri cu acea mângâiere, că nu am trădat cea mai scumpă ereditate, fără de care nu am mai fi demni de a ne numi fiii lor: limba românească.”

Pentru modul exemplar de slujire a idealurilor sale, Asociaţiunea a avut mereu grijă să‑i păstreze neîntinată memoria, să‑i eternizeze/ idealizeze figura de mare cărturar, adevărat „părinte al filologiei româneşti”, să‑i publice operele şi să‑i elogieze personalitatea prin memorabile file de istorie astristă. ASTRA are datoria de a‑i promova imaginea, ideile constructive, convingerile şi aspiraţiile sale, deoarece el este „imaginea cărturarului patriot, care şi‑a identificat fiinţa cu cea a naţiunii sale [care] trăieşte prin scrierile urmaşilor, a cercetătorilor de astăzi, care‑l situează în rândul marilor deschizători de drumuri în cultura română modernă. Timotei Cipariu trebuie redescoperit generaţiilor de astăzi. Ideile lui sunt încă actuale. Avem încă multe de învăţat de la el. Este nevoie să‑i cunoaştem viaţa şi modul cum şi‑a desfăşurat activitatea, ca să ne poată servi ca model. Este nevoie să‑i cunoaştem lucrările, din care s‑au inspirat contemporanii lui.”[3]

Ioan Antonelli (1827‑1888), vicar canonic, este un vrednic urmaş al lui Timotei Cipariu la conducerea Despărţământului blăjean al Astrei. A fost ales în Comitetul celor 12 membri în Adunarea de constituire a Asociaţiunii din octombrie 1861. Profesor şi director al Liceului din Blaj, el are meritul de a fi participat şi susţinut înfiinţarea Asociaţiunii, fiind unul dintre semnatarii Petiţiei din anul 1860 şi ales în Comisia care a avut rolul să organizeze inaugurarea Asociaţiunii ASTRA. În calitate de preşedinte al Despărţământului Blaj, el aplică programul promovat de Timotei Cipariu şi susţine disertaţii în Adunările Asociaţiunii şi ale Despărţământului Blaj.

Ludovic Ciato (?), avocat arhidiecezan, om de mare prestigiu în elita blăjeană, foarte cult şi rafinat, a participat activ la viaţa culturală a Blajului. Este ales preşedinte al Despărţământului Blaj în anul 1885, misiune pe care o îndeplineşte cu succes până în anul 1891. Realizarea cea mai importantă a lui L. Ciato a fost aceea că a iniţiat şi a reuşit să organizeze Adunările Anuale ale Despărţământului, atât în Blaj cât şi în localităţile arondate.

Ioan German (1841‑1909) a fost profesor de limba română şi limba greacă la liceul din Blaj. Unul dintre cei mai fideli slujitori ai Asociaţiunii în spaţiul blăjean, a fost ales preşedinte al Despărţământului în anul 1891. Desfăşoară o activitate apreciabilă de popularizare a idealului Astrei în lumea satelor până în anul 1903. Principala sa preocupare este constituirea agenturilor (cercurilor) şi bibliotecilor populare pe care le îmbogoţeşte cu numeroase volume, atrăgându‑i pe dascăli şi preoţi, pe tineri intelectuali şi ţărani fruntaşi.

Ioan F. Negruţiu (1854‑1940), ales preşedinte în 1903, la Cergău, a fost un renumit profesor la Gimnaziul din Blaj, profesor şi director la Institutul Pedagogic din Blaj. Membru pe viaţă al Astrei, preşedinte al Secţiunii Şcolare a Astrei, preşedinte al Despărţământului Blaj (1903‑1910), a contribuit la promovarea spiritului astrist prin numeroase disertaţii în cadrul Astrei, şi la îmbogăţirea colecţiei de broşuri din cadrul „Bibliotecii poporale” a Asocia­ţiunii. Este redactor şi susţinător al revistei „Foaia scolastică” (1889‑1914) în paginile căreia popularizează realizările Despărţământului şi publică prelegerile poporale.

Iuliu Maniu (1873‑1953) este un cunoscut avocat arhidiecezan, mare om politic, luptător pentru realizarea Marii Uniri din 1918. Membru fondator al Astrei, preşedinte al Despărţământului între anii 1910‑1913, îndeplineşte un rol important în organizarea Serbărilor jubiliare ale Astrei din anul 1911. Meritul lui Iuliu Maniu este acela de a fi sporit numărul membrilor astrişti şi de a fi mobilizat toată elita intelectualilor blăjeni la marile manifestări ale Jubileului de 50 de ani al Asociaţiunii.

Aurel C. Domşa (1868‑1938) Protopop unit de Blaj, redactor la ziarul „Unirea“ şi colaborator al Enciclopediei Române. A jucat un rol deosebit în activitatea Despărţământului Blaj al Astrei: secretarul Adunării generale Aastra ţinută în 27‑28 august 895 la Blaj, secretar al Despărţământului Blaj din anul 1900, secretar general al Serbărilor jubiliare ale Astrei din anul 1911, împreună cu Ştefan Pop, Augustin Caliani şi Alexandru Ciura.

Preşedinte al Despărţă­mân­tului Blaj în două etape: 1914‑1921, 1924‑1925, Aurel C. Domşa contribuie la revi­gorarea vieţii culturale astriste. A înfiinţat şi reînfiinţat în cele 42 de co­mune 16 agenturi, cu 16 biblioteci poporale în comunele: Biia, Cenade, Cergău Mare, Crăciunel, Lunca, Roşia de Secaş, Mihalţ, Micăsasa, Sâncel, Spini, Tiur, Veza, Ţapu, Ciufud, Ohaba şi Bucerdea. A organizat şi susţinut prelegeri poporale şi conferinţe însoţite de reprezentanţii artistice.

Între anii 1921 şi 1925, director al Despărţământului este canonicul mitropolitan Ioan Bălan. În noile condiţii create în România mare, directorul Despărmţământului depune eforturi pentru a relua activitatea Astrei în spiritul manifestărilor desfăşurate înainte de Marea Unire şi concentrează toate eforturile pentru refacerea Comitetului de Conducere şi redobândirea interesului pentru Asociaţiune.

Ştefan Roşianu (1876‑1937) a fost profesor la Seminarul Teologic şi la Institutul Pedagogic din Blaj. Membru fondator al Despărţământului Blaj, şi‑a câştigat prestigiul în calitate de organizator de acţiuni culturale şi de popularizare. A fost membru în Comitetul de conducere al Despărţământului. Devine preşedinte al Despărţământului Central Judeţean Târnava Mică, cu reşedinţa la Blaj, în perioada 1925‑1930. Ales în cadrul Adunării de la Veza din anul 1925, preotul Ştefan Roşianu desfăşoară activitatea într‑o perioadă grea, în urma noii arondări de după Marea Unire, aplicată în 1926. Însă, cu toate greutăţile, el reuşeşte să imprime noi direcţii în activitatea Despăţământului, preocuparea principală fiind organizarea unor Adunări Generale care au căpătat un caracter mai larg de serbări populare cu manifestări cultural‑artistice. Conducerea din 1925 a Despărţământului îi mai cuprinde, între alţii, pe Augustin Popa (profesor la Academia Teologică) şi profesorii de la Liceul din Blaj: Ioan Popu Câmpeanu, Iuliu Maior, Traian Gherman, Alexandru Lupeanu‑Melin şi Coriolan Suciu.

Alexandru Lupeanu‑Melin (1887‑1937), „podoabă a lumii şcolare” (cum l‑a numit Nicolae Comşa), a fost un reputat profesor de limba română şi istorie, director al Liceului de fete, director al Bibliotecii Centrale din Blaj pe care a modernizat‑o şi a însufleţeţit‑o cu propria‑i fiinţă. El a condus Despărţămânul Blaj cu pasiune, devotament sincer, dăruire totală şi spirit de iniţiativă. A fost ales preşedinte în Adunarea de la Pănade din iulie 1930, pe o perioadă de 5 ani, apoi reales preşedinte pentru încă 5 ani în Adunarea de la Ocnişoara. Iniţiază acţiuni culturale care aduc prestigiu Despărţământului: Şcoala Superioară Ţărănească, editarea publicaţiei „Răvaşul Astrei”, amenajarea scenei pentru spectacole artistice în sala Palatului Cultural, inaugurat cu ocazia Serbărilor Astra din 1936. De asemenea, a condus Despărţământul Central judeţean „Târnava Mică” în cadrul căruia a organizat alte trei Despărţăminte, cu manifestări autonome pe care le‑a sprijinit: Dumbrăveni, Târnăveni şi Bahnea. S‑a afirmat în acţiuni culturale mari, fiind organizatorul principal al Serbărilor Astrei, ocazionate de Jubileul de 75 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii, la care au participat peste 40000 de oameni, mai mulţi decât la Adunarea din 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii. Tot el a fost organizatorul celor patru expoziţii: etnografică, agricolă, cultural‑artistică şi de pictură, din cadrul Serbărilor. Membru în Comitetul Central al Astrei, membru în secţiunea literară a Astrei, aduce contribuţii la dezvoltarea şi afimarea Asociaţiunii. Este publicist, scriitor. Susţine zeci de prelegeri şi conferinţe despre însemnătatea Astrei în perioada interbelică pe care apoi le publică în revistele Astrei şi ale Blajului. În timpul preşedinţiei lui Alexandru Lupeanu‑Melin, activitatea Despărţământului cunoaşte o etapă de înflorire maximă. Despărţământul are 38 de cercuri culturale în comunele aparţinătoare (din cele 42 de comune, excepţie făcând doar comunele unde exista populaţie majoritară maghiară şi săsească). Toate aceste cercuri dispuneau de biblioteci poporale şi erau implicate în organizarea unor serbări populare cu răsunet în presa vremii. Alexandru Lupeanu‑Melin organizează propaganda culturală la sate alcătuind colective de conferenţiari din membrii comitetului, alţi membri ai Astrei şi profesori universitari de la Cluj şi Bucureşti, pentru a culturaliza satele arondate. A colaborat la mai toate revistele şi ziarele ce apăreau în Transilvania în primele decenii ale secolului al XX‑lea: „Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Cosânziana”, „Unirea Poporului”.

Ştefan Manciulea (1894‑1985) este un apreciat profesor de geografie la şcolile din Blaj, inspector şcolar pentru regiunea Mureş, director al Bibliotecii Centrale din Blaj, specialist în istoria modernă a Transilvaniei, aduce prestigioase contribuţii privind Revoluţia românilor ardeleni din 1848‑1849 regimentele de graniţă. A publicat cărţi de specialitate la editurile Astrei, deosebit de importante fiind: Timotei Cipariu şi Astra, Istoria Blajului, Timotei Cipariu – Discursuri etc. Este membru fondator al Despărţământului Blaj, membru în Comitetul de conducere şi preşedinte al Despărţământului între anii 1937‑1939. Meticulos, profund, cărturar‑patriot, spirit devotat înaintaşilor, cel dintâi biograf al lui Timotei Cipariu şi primul care a scris o carte închinată Astrei, el rămâne în conştiinţa noastră ca un istoric al Blajului, un profesor model, un suflet curat şi ales care a ţinut trează în conştiinţa generaţiilor dragostea de neam şi de Dumnezeu.

Coriolan Suciu (1895‑1967) a fost profesor şi director al şcolilor blăjene. Istoric al Transilvaniei, a publicat lucrări privind istoria Transilvaniei şi studii despre Revoluţia de la 1848‑1849. Opera sa a fost încoronată de Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania. Membru fondator, secretar al Despărţământului Blaj, vicepreşedinte şi preşedinte al Despărţământului Blaj (1935‑1945), a fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii serbărilor naţionale, 3‑15 mai, 24 Ianuarie, 1 Decembrie, cărora le‑a imprimat o notă de solemnitate. A obţinut Doctoratul în istorie la Universitatea din Cluj‑Napoca (1922), cu lucrarea „Cum a fost pregătită ziua de 3/15 mai 1848”. Opera sa fundamentală rămâne Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania.

Augustin Popa (1893‑1974) a fost profesor la Şcoala Normală de fete (1921) şi Liceul de fete (1923), apoi la Academia Teologică din Blaj. Redactor (1926) şi director al «Unirii», director al revistei «Cultura creştină» (1941‑1944). Membru fondator, membru în comitetul de conducere, preşedinte al Despărţământului Blaj (1940‑1947). Are meritul de a fi organizat şi reorganizat cercurile culturale ASTRA în multe localităţi, de a fi înzestrat bibliotecile poporale cu reviste şi cărţi, cu aparate de proiecţie.

Alături de preşedinţii Despărţământului, mai sus evocaţi, şi alţi oameni de seamă ai Blajului au avut contribuţii însemnate la iniţierea, organizarea şi perpetuarea activităţilor Despărţământului. Astfel sunt: Ion Micu Moldovan, Vasile Suciu, Augustin Bunea, Iacob Mureşianu, Gavril Precup, Traian Gherman, Victor Mihaly, Alexandru Borza, Nicolae Comşa, Ioan Vultur.

Ion Micu Moldovan a fost profesor la Seminarul Teologic din Blaj (1857‑1858), apoi profesor de Istorie, Română, Latină, Geografie şi Filosofie la Gimnaziul Superior din Blaj (1859‑1879) şi director al acestuia (1879 – 1884), canonic mitropolit (din 1879), ajungând până la demnitatea de prepozit şi vicar capitular (1892‑1895) al Arhidiecezei Blajului. Membru fondator, apoi preşedinte (1894‑1901) al Astrei, membru activ al Academiei Române (ales la 11 aprilie 1894, în locul lui George Bariţiu), membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869), unul dintre autorii Pronunciamentului de la Blaj (1868). Autor de lucrări istorice, manuale didactice şi culegeri folclorice. Dintre acestea amintim: Lecţiunariu Iatin pentru clasa II‑a gimnazială, Blaj, 1864, Dicţionărel latin‑român pentru începători, Sibiu, 1864, Istoria Ardealului (pentru şcoale poporale), Blaj, 1866, Geografia Ardealului (pentru şcoale poporale), ed. a II‑a, Blaj, 1870, Istoria patriei (pentru şcoale poporale), Blaj, 1875 (Multe din ele interzise de autorităţile maghiare), Acte sinodale ale Bisericii române de Alba Iulia şi Făgăraş, 2 vol., Blaj, 1869‑1872, Spicuire în Istoria bisericească a românilor, Blaj, 1873. 82 p.

Aşa cum menţionează şi Dicţionarul Teologilor Români[4], a fost colaborator al lui Timotei Cipariu la publicarea Archivului pentru filologie şi istorie, Blaj, 1867‑1870; a publicat articole – multe polemice – într‑o serie de periodice româneşti din Transilvania, a ţinut cuvântări etc. Din îndemnul lui, elevii din Blaj au alcătuit, în anii 1862‑1878, cea mai bogată colecţie de folclor transilvănean (190 caiete), pe care a încredinţat‑o filologului ceh Jan Urban Jarnik şi lui Andrei Bârseanu, care vor publica o selecţie, de aproximativ o treime, sub titlul: Doine şi strigături din Ardeal, 2 vol., Bucureşti, 1885.

Desfăşoară o bogată activitate în cadrul Asociaţiunii, datorită preocupărilor sale ştiinţifice, încă din anul 1862, la Adunarea ASTREI ţinută la Braşov, va fi ales în conducerea secţiei filologice alături de Timotei Cipariu. Sub preşedinţia lui Ion Micu Moldovan se desfăşoară Adunările Generale la Sebeşul Săsesc, Blaj, Lugoj, Sibiu, Mediaş, Beiuş şi Băile Herculane. El reuşeşte prin inteligenţă, tact şi diplomaţie să extindă activitatea Asociaţiunii în localităţile din Banat. Astfel, în anul 1896, la Adunarea Generală de la Lugoj (prima în Banat), preşedintele, în discursul rostit, subliniază semnificaţia acestei Adunări: „e primul pas ce se întreprinde spre a lărgi cursul de activitate al societăţii. […] coborând coasta munţilor şi înaintând spre marginile extreme ale tărâmului ocupat de neamul nostru, pentru că legătura sângelui şi a limbii s‑au dovedit de neînvins”[5].

Vasile Suciu, profesor de Dogmatică la Seminar şi catehet la Gimnaziul superior (din 1899), canonic metropolitan, vicar capitular al Mitropoliei (din 1918), apoi mitropolit al Bisericii Române Unite. Membru de onoare al Academiei Române, vicepreşedinte al Astrei (1911‑1920), apoi membru de onoare, preşedinte al Consiliului Naţional Român din Blaj, în 1918. Dicţionarul Teologilor Români consemnează faptul că « datorită lucrărilor sale de Teologie sistematică, este socotit cel mai de seamă teolog al Bisericii unite din Transilvania. » Iar ca mitropolit „a îndrumat şcolile medii din Blaj, aflate pe atunci sub conducerea Bisericii.”

Adunarea Jubiliară a Astrei, organizată în 1911 la Blaj, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea instituţiei, îl alege pe Vasile Suciu vicepreşedinte, demnitate în care va rămâne şi după alegerea sa ca mitropolit, până în anul 1922. Apoi se retrage din această funcţie însă rămâne membru în Comitetul Central al Asociaţiunii şi în conducerea Despărţământului Blaj contribuind la promovarea relaţiilor de conlucrare dintre cele două Biserici surori şi asigurarea patronajului Mitropoliei în toate manifestările Despărţământului blăjean.

Augustin Bunea, teolog, istoric şi profesor renumit al Blajului. „Spirit luminat şi suflet de apostol, dr. Augustin Bunea a fost unul dintre cei mai valoroşi istorici pe care Blajul i‑a dat istoriei neamului nostru. În acelaşi timp însă a fost un devotat sprijinitor al Asociaţiunii ASTRA. Dovedeşte aceasta faptul că a fost, încă de la început, un excelent colaborator la Enciclopedia Română, în care a publicat o serie lungă de articole temeinice (peste 50!), prin care Augustin Bunea şi‑a valorificat cunoştinţe solide de teologie, istorie şi filosofie. Augustin Bunea a scris şi a publicat în Enciclopedie îndeosebi articole şi lucrări din domeniul Istoriei Bisericii româneşti, care au atras atenţia şi prin felul exprimării, autorul dovedindu‑se astfel un priceput mânuitor al artei cuvântului.[…] Orator neîntrerupt, mare Om al Blajului, cu temperament de savant, ales al neamului, prototip ideal al preotului, istoric de renume, Augustin Bunea a fost un cercetător neobosit al valorilor neamului românesc, pe care le‑a scos în lumină şi prin articolele publicate în Enciclopedia Română din 1904.”[6]

Conform Dicţionarului Teologilor Români[7], Augustin Bunea a fost hirotonit preot la Roma (1881), angajat în serviciul Cancelariei mitropolitane din Blaj (1882‑1886), profesor la Seminarul teologic de acolo (1886‑1888), secretar mitropolitan (1888‑1895), canonic (din 1895) şi alte demnităţi din cadrul Mitropoliei Blajului. Membru corespondent (1901), apoi titular al Academiei Române (1909), membru în secţia istorică a Astrei. A publicat o serie de lucrări de istorie a Transilvaniei, mai ales de istorie bisericească, pe bază de izvoare inedite. Dintre lucrările sale amintim: Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiţă biografică, Blaj, 1890, Chestiuni din istoria dreptului Bisericii române unite, 2 vol., Blaj, 1893‑1894, Şematismul veneratului cler al Arhidiecezei metropolitane greco‑catolice române de Alba Iulia şi Făgăraş, Blaj, 1900, Statistica românilor din Transilvania în anul 1950 făcută de vicarul episcopesc Petru Aron şi publicată de ....Sibiu, 1901, Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728‑1751), Blaj 1900, Vechile episcopii româneşti a Vadului, Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului, Blaj, 1902, Episcopii Petru, Paul, Aaron şi Dionisie Novacovici sau Istoria românilor din Ardea şi Ungaria, Blaj 1906, Discursuri. Autonomia Bisericească. Diverse, Blaj, 1903.

Nu trebuie uitat faptul că dascălii blăjeni de elită au fost membri ai secţiilor literar‑ştiinţifice ale Astrei, colaboratori ai Enciclopediei Române, membri ai Academiei Române, distinse figure culturale.

In perioada interbelică, în şcolile Blajului se impune o generaţie nouă, profesori tineri, entuziaşti, bine pregătiţi care îmbrăţişează idealul Astrei dând un impuls neaşteptat, iniţiative menite să atragă intelectualii din Blaj şi din satele aparţinătoare în manifestările cultural‑artistice. Această perioadă a impus o strălucită pleiadă de dascăli şi devotaţi membri ai Astrei precum: Ştefan Manciulea, Traian Gherman, Pavel Dan, Al. Lupeanu‑Melin, Radu Brateş, Ioan Miclea, Toma Cocişiu, Simion Gizdavu, Celestin Cherebeţiu, Sigismund Toduţă, Nicolae Comşa, Virgil Fulicea, Coriolan Suciu, Teodor Megieşan, Ioan Vultur
ş. a.

Spre a ilustra preocuparea permanentă a Conducerii Despărţământului Blaj pentru sporirea numărului de membri, din toate categoriile sociale, indiferent de confesiune sau opţiune politică, redăm, în anexe, câteva situaţii cu membrii în diverse perioade de evoluţie.

În fruntea Despărţământului Blaj se află, de la întemeiere până la 1948, profesori‑preoţi „o pleiadă aproape unică în viaţa noastră românească, care au susţinut, cu scrisul şi fapta, ridicarea neamului românesc. Cei mai mulţi şi‑au legat numele de vreo publicaţie periodică, de vreun volum începător în literatura română, într‑o ramură oarecare a ştiinţei, ori de vreun eveniment politic epocal din anii vieţii lor. Majoritatea absolută din ei desfăşoară o activitate multilaterală, pe lângă munca la catedră erau organizatori şi luminători direcţi ai satelor româneşti. ”

Membri Despărţământului Blaj au avut contribuţii importante în susţinerea secţiunilor ştiinţifice‑literare, prin: Ioan F. Negruţiu, Alexandru Ciura, Ioan Raţiu, Iuliu Maniu, Ambrosiu Cheţianu, Vasile Hâncu, Gavril Precup, dr. Alexandru Borza, Augustin Caliani, Traian Gherman, Ştefan Roşianu, Flaviu Domşa, Ioan Fodor, Victor Macavei, dr. Isidor Marcu, Silvestru Nestor, dr. Octavian Prie etc.

La Enciclopedia Română a Asociaţiunii (Tom I, 1896; Tom II, 1898; Tom III, 1904) au colaborat şi un număr însemnat de membri (14) ai Despărţământului Blaj, aducând importante contribuţii în mod benevol, scriind studii, articole şi fişe de dicţionar care au rămas de referinţă până în zilele noastre. Între ei, amintim pe: Augustin Bunea, Ioan Fodor, Alexandru Grama, Vasile Hossu, Isidor Marcu, Ioan Micu Moldovan, Iacob Mureşianu, Ioan F. Negruţiu, Gavril Precup, Ioan Raţiu, Emil Viciu.

---

[1] Silvia Pop, Timotei Cipariu. Contemporanul nostru. Repere culturale astriste, Editura ASTRA, Blaj, 2005, p.7

[2] Idem Ibidem, p. 8

[3] Idem Ibidem, p. 10

[4] Mircea Păcuraru, Dicţionarul Teologilor Români, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.

[5] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Sibiu, Fond Astra, Dosar 416/ 1896, Fila 1, apud Dumitru Tomoni, op. cit., p. 42

[6] Daniela Pănăzan, Augustin Bunea, un colaborator blăjean al Enciclopediei Române, „Astra Blăjeană”, Anul IX, nr. 2/2004, p. 5

[7] Mircea Păcurariu, op. cit.