2. Adunările Generale

Conform Statutelor, Asociaţiunea „va ţine în tot anu una Adunare Generală, şi de vor cere împrejurările şi mai multe”.[1] În acea perioadă, Adunarea Generală, constituită din membrii ei fondatori şi ordinari, cu drept de vot decisiv şi membrii corespondenţi şi onorari, cu drept de vot consultativ, reprezenta organul suprem al ASTREI ce stabilea programul şi principalele direcţii de acţiune şi alegea conducerea permanentă. Adunarea Generală alege preşedintele, vicepreşedintele, membrii comitetului central, prim‑secretarul. De asemenea, ea stabileşte principiile programatice şi măsurile administrative, decide asupra primirii membrilor de onoare şi corespondenţi, aprobă proiectul de buget, stabileşte burse şi premii, stabileşte locul şi timpul desfăşurării următoarei Adunări Generale, poate propune modificări în statute care se pot aproba prin votul a două treimi din membrii prezenţi. Merită consemnat faptul că „pe lângă adoptarea unor hotărâri importante, cu asemenea ocazii se oficiau servicii religioase de către slujitorii celor două biserici româneşti, Ortodoxă şi Greco‑catolică, se citeau disertaţii, se organizau concerte, baluri, concursuri, excursii, se vizionau expoziţii etc. O regulă neconsemnată în statute era aceea de a se păstra armonia şi deplina unitate de vederi în Adunările Generale inclusiv în cele de alegeri. În virtutea ei, preşedinţii erau aleşi alternativ din rândul credincioşilor celor două Biserici româneşti, iar membrii Comitetului Central erau realeşi până la moarte sau demisie.”[2]

Organul de conducere suprem al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român era Adunarea generală, iar Comitetul Central al Asociaţiunii şi biroul acestuia asigura Conducerea operativă.

Adunările Generale ale Asociaţiunii au fost concepute ca mijloc de afirmare şi întărire a conştiinţei naţionale, programate în fiecare an în altă localitate din Transilvania, Banat şi Maramureş, urmărindu‑se extinderea influenţei asupra românilor de pretutindeni[3].

În perioada 1861‑1947, au avut loc 83 de Adunări generale ale Asociaţiunii, dintre care 80 ordinare, 3 extraordinare (1975, 1897, 1920), în următoarele localităţi din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş: Sibiu (23 adunări generale – 1861, 1876, 1881, 1887, 1892, 1897, 1901, 1905, 1909, 1912, 1920, 1922, 1927, 1928, 1939, 1940, 1941, 1942, 1943, 1944, 1945, 1946, 1947), Blaj (5 Adunări generale – 1863, 1877, 1895, 1911, 1936), Braşov (4 Adunări generale – 1862, 1883, 1905, 1933), Alba Iulia (3 Adunări generale – 1863, 1866, 1877, 1876), Abrud (3 – 1865, 1888, 1938), Deva (3 – 1874, 1899, 1932), Reghin (3 – 1875, 1890, 1925), Timişoara (3 – 1904, 1923, 1937), Haţeg (2 – 1864, 1891), Gherla (2 – 1868, 1885), Năsăud (2 – 1870, 1893), Orăştie (2 – 1884, 1913), Făgăraş (2 – 1871, 1889), Sebeş (2 – 1872, 1894), Şimleu (2 – 1878, 1908), Turda (2 – 1880, 1929), Dej (2 – 1882, 1910); cu câte o adunare: Cluj (1867), Şomcuta Mare (1869), Sighişoara (1879), Lugoj (1896), Mediaş (1897), Beiuş (1898), Băile Herculane (1900), Oraviţa (1902), Baia Mare (1903), Bistriţa (1907), Oradea (1920), Sighetul Marmaţiei (1921), Arad (1924), Zalău (1926), Caransebeş (1930), Sfântu Gheorghe (1931), Târgu Mureş (1834), Satu Mare (1935).

În anul 1873 nu s‑a organizat Adunarea generală, programată la Deva, din cauza epidemiei de holeră. Între anii 1914‑1919, din cauza Primului Război Mondial, nu s‑au desfăşurat Adunări Generale, iar în trei ani au avut loc câte două adunări: 1875 (la Alba Iulia – Adunare extraordinară, şi Reghin – Adunare ordinară), 1897 (la Sibiu – Adunare extraordinară, iar în Mediaş Adunare ordinară), 1920 (Sibiu şi Oradea)[4].

Un merit important al Despărţământului Blaj a fost acela că a găzduit câteva dintre cele mai importante Adunări Generale ale ASTREI. Astfel, au fost: Adunarea Generală din 7‑8 septembrie 1863, ţinută sub preşedinţia lui Timotei Cipariu, Adunarea Generală din 6‑7 august 1877, când a fost ales preşedinte Timotei Cipariu, Adunarea Generală din 27‑28 august 1895 în timpul preşedinţiei lui Ioan Micu Moldovan, preşedintele Despărţământului fiind Ioan German, Adunarea Generală din 15‑17 august 1911 când au avut loc Serbările Jubiliare de 50 de ani ale ASTREI şi a fost ales preşedinte Andrei Bârseanu (în timp ce preşedintele Despărţământului Blaj este Iuliu Maniu), Adunarea Generală a Astrei din 19‑21 septembrie 1936, sub preşedinţia lui Iuliu Moldovan, când Despărţământul este condus de Alexandru Lupeanu Melin, manifestările fiind organizate sub genericul „Serbările Jubiliare ale Astrei la 75 de ani” şi Adunarea Generală din 8‑10 mai 1998, când a fost reales preşedinte Dumitru Acu, preşedinte al Despărţământului „Timotei Cipariu” fiind Silvia Pop.

Adunarea Generală din 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj a constituit un model şi un reper pentru Adunările Asociaţiunii ce s‑au desfăşurat la Blaj în anii 1863, 1877, 1895 şi mai ales pentru serbările jubiliare din 1911, 1936 şi 1998.

Adunarea Generală din 7‑8 septembrie 1863 s‑a desfăşurat sub preşedinţia lui Timotei Cipariu. În vederea alcătuirii programului acestei Adunări, mitropolitul Andrei Şaguna i‑a trimis lui Timotei Cipariu o scrisoare din care reţinem următoarele: „Comitetul Asociaţiunii Transilvane, în şedinţa sa ţinută în 3 martie a.c. la propunerea Excelenţei Sale Dlui Preşedinte, luând în consideraţiune aceea că este de necesitate imperativă ca pentru viitoarea Adunare Generală pe RvmaDomnia Ta a te pofti ca să binevoieşti sub prezidenţia Rv. Mei a compune un comitet de câţiva bărbaţi, spre a ţine consultaţiuni asupra acelor chestiuni care se vor pune în lucrare cu ocaziunea Adunării Generale ţinute în Blaj”[5] . Au fost prezenţi 61 de membri. Salutul blăjenilor şi al Mitropolitului Al. Sterca‑Şuluţiu au fost rostite de canonicul Constantin Alutanu căruia i‑a răspuns Axente Sever, din partea Asociaţiunii.

La această Adunare preşedintele Andrei Şaguna n‑a putut participa, fiind reţinut de dezbaterile din Dieta Transilvană. Faţă de numărul mare de români strânşi la Adunarea de la Braşov, cea de la Blaj a înregistrat prezenţa unui mai puţin public datorită marilor probleme de ordin naţional care se discutau în Dieta provinciei şi care reclamau prezenţa tuturor cărturarilor români aleşi deputaţi acolo. „Gazeta Transilvaniei” aduce la cunoştinţa cititorilor ei că la Adunarea Generală a Asociaţiunii ASTRA în Blaj „a mers numai d. Vicepreşedinte Timotei Cipariu, ambii arhierei şi alţi membri nu pot părăsi Dieta” [6]

În Cuvântul de deschidere a Adunării Generale de la Blaj, Timotei Cipariu, mentorul Astrei blăjene, considera această reuniune ca fiind „o solemnitate naţională” şi evidenţia rolul şcolilor în procesul de renaştere politică şi intelectuală a naţiunii române. După Cuvântarea acestuia sunt citite diferite dări de seamă şi rapoarte despre activitatea Asociaţiunii. Şedinţa solemnă se încheie cu disertaţia lui Ioan Antoneli, intitulată „Poporul român în Constituţiune”. (cf. Ştefan Manciulea, op. cit., p. 74‑75). S‑a propus ca a patra Adunare generală să se desfăşoare în ziua de Sfântul Ilie în anul 1864, la Haţeg.

Cea de‑a XVII‑a Adunare Generală a Asociaţiunii din 1877 s‑a ţinut la Blaj, în zilele de 6‑7 august. Această Adunare a avut o mare importanţă, nu numai pentru deciziile luate, ci şi pentru accentuarea ideii că existenţa şi înflorirea Asociaţiunii Transilvane este de o însemnătate covârşitoare pentru naţia românească. Dintre invitaţii Adunării, putem aminti pe Ex. Sa Mitropolitul Ioan Vancea, care a oficiat parastasul de pomenire a Mitropolitului Alexandru Şterca Şuluţiu.

În prima zi, după cuvântul călduros de deschidere în care se accentuează însemnătatea Blajului pentru cultura poporului român şi solemnul parastas pentru Fericitul Mitropolit Alexandru, urmat de conferinţa lui G. Bariţiu („Idei fugitive despre industria de case şi cea mică”) se trece la citirea rapoartelor şi dărilor de seamă despre activitatea Asociaţiunii desfăşurată pe timp de un an. Adunarea alege în şedinţa sa din 7 august preşedinţii secţiunilor ştiinţifice‑literare ale Asociaţiunii: Timotei Cipariu (secţiunea filologică), G.Bariţiu (secţiunea istorică), dr. Paul Vasici (secţiunea ştiinţe naturale).

Expirând mandatul Comitetului Central, Adunarea a ales o nouă conducere. La propunerea lui Alexandru Bohăţel, Adunarea proclamă în unanimitate: preşedinte ales al Asociaţiunii – Timotei Cipariu, vicepreşedinte – Iacob Bologa, secretar reales – G. Bariţiu, secretar II – Petra Petrescu. După alegere, o delegaţie a fost trimisă la casa lui Cipariu să‑i aducă la cunoştinţă această nouă şi grea misiune ce i‑a fost încredinţată. „Timotei Cipariu a fost primit în Adunare cu cele mai vii manifestări şi aclamaţiuni de bucurie... El mulţumeşte în exprimări alese Adunării pentru încrederea cea mare, mulţumeşte preşedintelui Iacob Bologa pentru ostenelile sale, declarând că nu se opune voinţei generale a Adunării, sperând în ajutorul vicepreşedintelui, Comitetului şi celorlalţi membri ai Asociaţiunii, rugând pe toţi să aibă înaintea ochilor totdeauna această instituţiune mântuitoare.”[7] Recunoştinţa şi‑o manifestă prin donarea sumei de 500 de fl., dispunând ca aceasta să stea sub administrarea Asociaţiunii şi să se împartă, în mod egal, între fondul Academiei de drepturi şi Fondul Teatrului Român. După alegere, Biroul Comitetului Central a comunicat acest fapt Guvernului, cerându‑i să întărească pe Cipariu în postul de preşedinte. Ministrul de Culte confirmă alegerea, faptul fiindu‑i adus la cunoştinţă lui Cipariu prin adresa nr. 334/1877, semnată de Iosif Hodoş, secretar II.”[8] Din Comisiile Adunării au făcut parte, printre alţii: N. Fratesiu, Ioan Raţiu, I. Marculetiu, S. Balint, dr. Ilarion Puşcariu, dr. Iosif Hodosiu, I.Popescu, D.Cuntianu.

Adunarea Generală a Asociaţiunii din 1895 s‑a desfăşurat în zilele de 27‑28 august la Blaj în urma invitaţiei prezentate de prof. Ioan German, directorul Despărţământului Blaj, la Adunarea Generală din anul anterior de la Sebeş. Prin adresa către Oficiul Pretorial, conducerea Despărţământului informează că „Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român îşi va ţine în 27 şi 28 august a.c. Adunarea Generală în opidul Blasiu, aducând la cunoştinţă ţinerea concertului în 27 august şi a Balului în seara de 28 august”[9] Prin adresa nr. 3677/24 august 1895 se comunică Conducerii Despărţământului din partea Consistoriului hotărârea luată în şedinţa din 24 august: „se poate aranja în sala de gimnastică un bal, însă cu condiţiunea ca din acela să nu vină asupra institutelor nici o daună materială”[10].

Membrii Comitetului Despărţământului, Ion German – director, Aurel C.Domşa – secretar, Vasile Oltean, dr. Augustin Bunea, Ioan F. Negruţiu, M. Victor, dr. Victor Smigelschi, Aron Deac, Basil Turcu, Iunin Brut Hodosiu, hotărăsc, pentru reuşita deplină a manifestărilor, alcătuirea mai multor comisii: Comisia de primire (20 de membri): Alexandru Pop – preşedinte, A.C. Domşa – secretar; Comisia balului (27 membri): Alexandru Uilăcan – preşedinte; Comitetul banchetului (5 membri): George Bărbat – preşedinte, A.C.Domşa – secretar; Comitetul concertului (3 membri): Iacob Mureşianu – preşedinte, dr. Victor Smigelschi – secretar; Biroul de informaţii (5 membri): Aaron Deac – preşedinte, Ioan Fodor – secretar; Cartier general: Iunin Brut Hodosiu – preşedinte.

În Cuvântul de deschidere, preşedintele Ioan Micu Moldovan a subliniat interesul sporit al românilor faţă de Asociaţiune, manifestat în toate regiunile locuite de români, rolul important al Despărţămintelor în activitatea culturală de luminare a satelor.

Directorul Despărţământului, Ioan German, adresează un apel călduros membrilor pentru reuşita Concertului: „îmi iau voie a vă ruga pentru reputaţiunea Blajului să binevoiţi a cerceta cu acurateţă probele şi a vă da toată silinţa ca acest concert să succedă aşa după cum merită piesele ce vom avea a se executa şi după cum Blaşiu să aşteaptă”[11]. Scrisoarea adresată doamnelor şi domnişoarelor cuprinde numele şi semnăturile celor care au fost solicitate şi, probabil, care au participat la concertul organizat de Iacob Mureşianu: Leontina Negruţiu, Cornelia Deacu, Matilda Nisturu, Otilia Mureşianu, Cornelia Hodosiu, Virginia Solomon, Melania Brânduşanu, Elena Sânteanu, Silvia Hosu, Gizela Turcu, Aurelia Bariţiu, Ilona Nisturu. Din aceeaşi scrisoare aflăm că, din cauza împrejurărilor nefavorabile, Conducerea Despărţământului a fost nevoită să renunţe la o parte importantă din programul obişnuit de la Adunările ASTREI: „am fost siliţi să părăsim expoziţia, să lăsăm conductul, sărbătoarea populară şi altele multe” .

Reconfirmaţi în funcţie au fost: preşedinte – Ion Micu Moldovan; vicepreşedinte – Ilarion Puşcariu, arhimandrit şi arhiepiscop de Sibiu; este ales secretar I – dr. Corneliu Diaconovici (în urma acceptării demisiei lui Zaharia Boiu); secretar II – dr. Vasile Bologa, casier – Leontinu Simonescu, bibliotecar – Nicolau Toganu. Membrii: Ioan Rusu, Iosif Şuluţiu, Zaharia Boiu, Leontin Simonescu, Parteniu Cosma, Ioan Creţu, dr. Amos Frâncu, Alexandru Lebu, Onoriu Tilea. În urma propunerilor înaintate Adunării generale de către Gavril Pop s‑a aprobat crearea a două stipendii pentru doi tineri români din Munţii Apuseni, care să înveţe sculptura în piatră la Zlatna, şi înfiinţarea unei şcoli de industrie la Abrud. Adunarea a aprobat organizarea unui concurs pentru obţinerea a 100 fl necesari tinerilor.

La propunerea lui George Moroianu, în această Adunare a fost ales membru de onoare reputatul lingvist dr. Gustav Weigand, directorul Seminarului Român de la Universitatea din Lipsca. Această Adunare a avut o importanţă crucială în istoria Asociaţiunii, deoarece s‑a hotărât editarea primei Enciclopedii Române, sub coordonarea primului secretar dr. Corneliu Diaconovici, hotărâre susţinută cu entuziasm de preşedintele blăjean Ion Micu Moldovan.

Adunarea Generală din 1911 s‑a ţinut la Blaj în zilele de 15‑17 august şi a prilejuit serbarea jubiliară de 50 de ani a Asociaţiunii şi serbările anuale ale neamului românesc din Ardeal şi Ungaria, preşedinte al Despărţământului Blaj fiind Iuliu Maniu. Un salut din partea blăjenilor aduce prepositul Ioan Micu Moldovan, „singurul prezindent în viaţă de odinioară al Astrei, care a fost de faţă la întemeierea acestei insitutţii culturale evocând momente însemnate din viaţa Asociaţiunii”. Impresionat de amploarea şi măreţia manifestărilor, Ion Scurtu, participant la serbări, va scrie o cronică publicată în „Calendarul Minervei” elogiind atmosfera de înfrăţire românească: „prin uriaşele proporţii şi prin strălucitul lor succes, aceste serbări înseamnă o răscruce istorică în viaţa românilor din regatul ungar”[12] .

Blajul a fost ales ca locul cel mai potrivit pentru serbările semicentenare ale ASTREI, fiind un centru simbolic al luptei românilor pentru apărarea şi afirmarea identităţii naţionale. Despărţământul Blaj s‑a implicat în organizarea şi pregătirea manifestărilor luni de zile. În fruntea organizatorilor a fost dr. Iuliu Maniu, care a mobilizat pe toţi membrii Despărţământului pentru a primi delegaţiile din toate provinciile româneşti. Oameni de seamă au participat la manifestări: Ion Agârbiceanu, Ion Bianu, Valeriu Branişte, Nicolae Brânzeu, Tiberiu Brediceanu, Vasile Bologa, I.L.Caragiale, Octavian Goga, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Aurel Vlaicu, Iacob Mureşianu, Şt. O. Iosif, Gheorghe Pop de Băseşti, Simion Mehedinţi, Cornel Diaconovici, Ioan Lupaş, Iosif Popovici, I. M. Moldovan, Gheorghe Dima, Elie Miron Cristea, Jan Urban Jarnik. Martori oculari apreciază că au luat parte la aceste serbări peste zece mii de oameni. Alături de mitropoliţii Victor Mihaly din Blaj şi Ioan Meţianu de la Sibiu, bisericile române au fost reprezentate de episcopii uniţi şi ortodocşi.

Programul, conceput şi pregătit minuţios, exprimă spiritul ASTREI. Prima zi, 15 august, care este mare sărbătoare creştină, a început cu Sfânta Liturghie în Catedrala Metropolitană „Sf. Treime”, unde s‑a desfăşurat Şedinţa solemnă a ASTREI. În această primă şedinţă au luat cuvântul Andrei Bârseanu, mitropoliţii Ioan Meţianu şi Victor Mihaly, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş în numele Societăţii pentru Fond de teatru român. Au participat delegaţii ale românilor din toate provinciile.

Programul a continuat cu deschiderea expoziţiei istorice‑culturale a Despărţământului Blaj, organizată în aripa nouă a Liceului de Băieţi, Banchetul festiv în pavilionul serbărilor (la care au luat parte peste o mie de persoane), Conductul etnografic şi Concertul organizat de Iacob Mureşianu.

Ziua a doua a început tot cu Sfânta Liturghie, apoi un Te‑Deum în semn de respect şi cinstire a celor care au slujit idealul ASTREI la Blaj. A urmat şedinţa Societăţii Fondului de Teatru, Şedinţa festivă a secţiunilor ştiinţifice‑literare ale ASTREI; agapa gazetarilor în grădina din Veza. În Şedinţa festivă au susţinut conferinţe: dr. Iosif Popovici, docent la Universitatea din Budapesta („Ioan Maiorescu – 100 de ani de la naştere”) şi Octavian Goga (”Curente de idei în literatura ardeleană de la 1848 până în zilele noastre”). După‑amiaza a avut loc şedinţa a doua a Astrei, prezentarea delegaţiilor din cele 50 Despărţăminte ale Asociaţiunii, Zborul lui Aurel Vlaicu, Concertul organizat de Iacob Mureşianu, Balul Astrei în sala de gimnastică a Gimnaziului. Bineînţeles că momentul culminant, aşteptat cu un viu interes de către toţi cei prezenţi la Blaj a fost demonstraţia de zbor a lui Aurel Vlaicu, care a avut loc pe Câmpia Libertăţii.

Ziua a treia a început, la rându‑i, cu Sfânta Liturghie, apoi Şedinţa a doua a Fondului de Teatru, sosirea şi primirea lui Nicolae Iorga care strârneşte entuziasm nemărginit, Şedinţa a treia a Astrei, Închiderea Adunării Generale, reprezentaţia teatrului susţinută de actorii de la Teatru Naţional din Bucureşti: Aristiţa Romanescu, Petre Liciu, Zaharia Bârsan. Momentul cel mai important al Adunării a fost acela al desemnării noului preşedinte, Andrei Bârseanu, ales cu aclamaţii, precum şi intonarea pentru prima dată a Imnului ASTREI, creat de preşedintele ales, textul aparţinând lui Andrei Bârseanu, iar muzica lui Iacob Mureşianu.

Despre însemnătatea serbărilor jubiliare de la Blaj s‑a scris mult şi cu mare entuziasm. Nicolae Iorga, sosit în ziua a treia a manifestărilor, este puternic impresionat de înfrăţirea românească şi la scurt timp după eveniment scrie o broşură tipărită la Vălenii de Munte în care îşi exprimă starea sufletească trăită la Blaj: „Serbarea jubiliară a fost un fericit prilej de manifestare naţională. Va fi o trainică amintire a momentului mare de care s‑a învrednicit oraşul, găzduind mii de români veniţi din toate părţile. Oricare din ei va fi plecat de acolo cu sufletul mai mare. (...) S‑au rostit frumoase cuvântări de înfrăţire”[13]. Tot Nicolae Iorga, impresionat de expoziţia organizată de către Despărţământul Blaj, afirmă: „expoziţia Despărţământului Blaj al Blaj cuprinsă în câteva săli ale gimnaziului, cu vederea asupra minunatului parc bătrân, cu mândri brazi înalţi, oglindea noua concepţie despre menirea şi cercul de activitate al Asociaţiei. Organizatorii, profesorii Ioan Raţiu şi Gavril Precup au arătat că ştiu a înţelege nevoile imperioase ale timpului”.[14]

Cel mai important document al manifestărilor rămâne volumul „Serbările de la Blaj 1911”, o pagină din istoria noastră culturală, publicată de Despărţământul 11 Blaj al Asociaţiunii, Tipografia Seminarului Gr.‑Cat, în anul 1912. Ecouri ale acestei frumoase Adunări se vor regăsi în „Răvaşul Astrei” peste ani. În articolul intitulat Luminoasa înfrăţire a Arhiereilor români la „Astra” se spunea: „În anul 1911 s­‑a serbat la Blaj jubileul de 50 ani de viaţă al Asociaţiunii, unde au fost de faţă amândoi Mitropoliţii celor două biserici româneşti din Ardeal şi Banat, dimpreună cu episcopii acestor biserici, arătând că Astra a închegat sub steagul ei toată suflarea românească de la vlădică până la opincă.: Mitropolitul gr.­cat. al Blajului, Victor Mihaly, Mitropolitul ortodox al Sibiului, Ioan Meţianu, Episcopul ortodox al Caransebeşului, Miron E. Cristea, viitorul patriarh al României, Episcopul ortodox al Aradului, Ioan I. Pap, Episcopul gr.­cat. al Gherlei, Vasile Hossu, Episcopul gr.­cat. al Orăzii, Demetriu Radu”[15]

Blajului i s‑a dat cinstea să găzduiască şi jubileul ASTREI de 75 de ani al existenţei sale, la Adunarea Generală din 19‑20 septembrie 1936. A onorat cu prezenţa însuşi M.S. Regele României, Carol II, care a sosit la Blaj în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Calendarul de la Blaj” din 1937[16] evocă primirea de care s‑a bucurat regele: „fără să exagerăm câtuşi de puţin, putem afirma că numărul mulţimei care a fost la Blaj în 20 septembrie 1936 a întrecut cu mult numărul participanţilor la adunarea naţională din 3/15 mai 1848 şi că se apropia de proporţiile Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Aşa că Blajul n‑a mai văzut în cei 200 de ani de când există, încă atâta potop de lume, câtă s‑a strâns în ziua aceasta, de dragul M.S. Regele Carol II şi a serbărilor jubiliare ale ASTREI. Parcă ar fi fost o mobilizare generală într‑o mare metropolă. Blajul răsuna de cântece şi fanfare şi plutea într‑o mare de steaguri naţionale.” De altfel, M.S. Regele Carol II a fost ales membru de onoare al Asociaţiunii ASTRA la această Adunare Generală jubiliară.

Membrii ai Guvernului, oameni politici, scriitori, personalităţi ale vieţii culturale au ţinut să fie la Blaj: Tătărăscu, preşedintele consiliului, dr. Angelescu, Al. Lapedatu, M. Djuvara, T. Moşoiu, Dimitriu, preşedintele Senatului, Săveanu, preşedintele Camerei, episcopii bisericii unite: ÎPS L. Frenţiu – Oradea, Hossu – Cluj, Rusu – Baia Mare, precum şi arhiereii ortodocşi din Ardeal şi Banat: ÎPS Mitropolit Nicolae Bălan – Sibiu, Lăzărescu‑ Caransebeş, Magier Crişanul – Arad, Colan – Cluj, Popovici – Oradea, apoi Al. Vaida, O. Goga, I. Lupaş, P. Şeicaru, O. Ghibu, A. Borza, I. Agârbiceanu, dr. Al. Raţiu, C.Petrescu, I. Haţieganu, C. Kiriţescu etc.

Documentele de arhivă, procesele verbale, adresele aflate în Fondul ASTRA, Despărţământul Blaj, la Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Sibiu şi Alba, evidenţiază eforturile extraordinare ale membrilor Despărţământului Blaj pentru reuşita serbărilor. Edificator este procesul verbal nr. 1 luat în consfătuirea convocată în numele ASTREI, Despărţământul Blaj, de către vicarul Mitropoliei, dr. Victor Macavei şi preşedintele Despărţământului, Al. Lupeanu‑Melin, pentru ziua de sâmbătă, 27 iunie 1936, în sala de gimnastică a Liceului de băieţi în vederea pregătirilor pentru Serbările jubiliare ale ASTREI. Au fost prezenţi, în afară de cei doi amintiţi, peste 100 membri ASTRA, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi alţi factori culturali ai Blajului. Pentru a se da amploarea cuvenită, comitetul hotărăşte să se ţină consfătuire cu intelectualii şi autorităţile locale. O comisie restrânsă, formată din Biroul Despărţământului, alcătuieşte Comisiile şi subcomisiile de organizare. Pentru intensificarea vieţii Despărţământului, Al. Lupeanu Melin propune scoaterea unui „răvaş” al ASTREI lunar, care până la Adunare va avea menirea să pregătească cercurile culturale în vederea realizării ei, înscrierea de noi membri. Mai mult de‑atât, săptămânal, preşedinţii Comisiilor trebuiau să dea raport despre acţiunile întreprinse în acest sens. Această propunere a fost realizată prin editarea publicaţiei blăjene, „Răvaşul Astrei”.

Ziarul „Unirea” din Blaj publică[17] Programul serbărilor jubiliare ale ASTREI culturale care s‑a ţinut la Blaj. Astfel: în ziua de sâmbătă, 19 septembrie au avut loc: Primirea Comitetului Central în gara Blaj, Inaugurarea Palatului Cultural, Şedinţa intimă a preşedinţilor de Despărţăminte cu două referate (dr. Nicolae Căliman – „Şcoala ţărănească a ASTREI” şi Alexandru Lupeanu Melin – „Ziua ASTREI”), Tradiţionala seară de cunoştinţe, Şedinţa secţiei medicale şi biopolitice cu două referate (dr. Pompiliu Nistor „Organizarea sanitară rurală” şi dr. C. Radu „Problema spitalelor”). Duminică, 20 septembrie s‑au desfăşurat: Serviciul divin în bisericile româneşti din Blaj (ora 8), dezvelirea plăcii comemorative a M.S. Regelui în Catedrala Mitropoliei, urmată de deschiderea Adunării Generale (ora 11), înscrierea delegaţilor prezenţi ai Despărţămintelor; înscrierea şi salutul delegaţiilor, prezentarea Raportului general al Comitetului Central pe 1935/1936, Alegerea Comisiunilor pentru examinarea Raportului general, alegerea Comitetului de cenzori pe 1936/1937, alegerea membrilor secţiei şcolare pe timp de 4 ani, vizitarea expoziţiilor (ora 12), Banchetul oficial (ora 13.30). După‑amiaza au mai fost organizate: un Conduct etnografic (ora 15), un concurs de căluşeri şi producţiile şoimilor, pe Câmpia Libertăţii, Şedinţa festivă a secţiilor ştiinţifice‑literare, conferinţa domnului Ministru al Cultelor şi Artelor, Alexandru Lapedatu: „La a 75‑a aniversare a ASTREI”, iluminarea oraşului şi retragerea cu torţe (ora 21), Festivalul artistic, urmat de Balul ASTREI. Festivalul a început cu o conferinţă a lui Liviu Rebreanu despre poetul George Coşbuc.

Ziua a treia, luni, 21 septembrie, se deschide cu slujba religioasă ţinută în bisericile româneşti din Blaj (ora 8), urmată de Şedinţa a doua a preşedinţilor de Despărţăminte (continuarea discuţiilor asupra referatelor din prima zi), Şedinţa a doua plenară cu următoarea ordine de zi: Rapoartele Comisiilor alese în ziua precedentă şi al Comitetului de cenzori, Fixarea locului pentru Adunarea Generală din anul 1937, Dispoziţii pentru verificarea procesului‑verbal al Adunării Generale, Festivalul ţărănesc (Teatru, coruri, producţiile „şoimilor”).

Ziarul „Unirea” a popularizat programul manifestărilor astriste din 1936, cât şi Festivalul artistic organizat sub conducerea lui Tiberiu Brediceanu. O cronică a Serbărilor, „Apoteoza ASTREI la Blaj” a avut subtitluri precum: „Gandioasele serbări jubiliare din 19‑21 septembrie 1936 – proporţiile şi însemnătatea lor, Marele praznic al înfrăţirii tuturor – Manifestări entuziaste pentru suveran”. Se evidenţiază entuziasmul nestăvilit: „Aici au fost toţi vlădicii celor două biserici surori, regele, voievodul Mihai, Guvernul, Academia, toate instituţiile culturale, toată floarea cărturărimii şi a vieţii publice româneşti, într‑un număr cum nu s‑a mai pomenit de lungă vreme la nici una din marile manifestţiuni culturale sau naţionale pe care le cunoaştem”[18]. Comitetul central a ASTREI Sibiu, cu numărul 3218 trimite o scrisoare de mulţumire preşedintelui Despărţământului Blaj, Al. Lupeanu Melin, „pentru buna primire, pentru modul de organizare, pentru munca titanică depusă la organizarea jubileului de 75 de ani al instituţiei noastre”. La rândul său, Lupeanu Melin adresează mulţumiri şi recunoştinţă Comitetului Serbărilor Jubiliare ale ASTREI, persoanelor şi instituţiilor care au dat contribuţie la frumoasa reuşită a serbărilor de trei sfert de veacuri ale Asociaţiunii.

Importanţa evenimentului şi meritele Asociaţiunii au fost subliniate în cuvântările rostite de: regele Carol al II‑lea, dr. Iuliu Moldovan, preşedintele Asociaţiunii, mitropoliţii Nicolae Bălan şi Alexandru Nicolescu, Dimitrie Gusti,

---

[1] Actele privitoare la urdirea…, p. 30

[2] Dumitru Tomoni, Adunările Generale ale Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA în Banat (1896‑1948), p. 30

[3] Pamfil Materi, op.cit., p. 11.

[4] Apud Pamfil Matei, loc. cit., p. 26.

[5] Ştefan Manciulea, Timotei Cipariu şi ASTRA, Editura ASTRA Blaj, 2001, p. 72

[6] Idem. Ibidem, p. 73

[7] Idem. Ibidem, p. 94

[8] Idem. Ibidem., p. 94

[9] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Alba, Fondul Asociaţiunii, Despărţământul Blaj, Dosar 12/95‑96, pag. 1

[10] Idem. Ibidem., p. 13

[11] Idem. Ibidem., p. 143

[12] Ion Scurtu, Serbările culturale de la Blaj, în „Calendarul Minervei”, Bucureşti, 1912, p. 123

[13] Nicolae Iorga, Serbările de la Blaj. Însemnătatea lor politică, culturală şi literară, Vălenii de Munte, Tipografia Neamul Românesc, 1911, pag. 28‑30

[14] Idem. Ibidem., p. 30

[15] „Răvaşul Astrei”, Publicaţiunea Despărţământului Blaj al Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, anul I, nr.1, Blaj, 20 aprilie 1936, pp. 4­5

[16] Pag. 86‑87.

[17] „Unirea”, 19 septembrie 1936, p. 1.

[18] „Unirea”, anul XLVI; Blaj, 19 septembrie 1936, pag. 38.