1. Constituirea, organizarea şi evoluţia Despărţământului din Blaj
„Despărţămintele au fost cele mai importante organe ale Asociaţiunii.
Prin intermediul lor s‑a realizat legătura cu poporul: răspândirea culturii
în masele largi, răspândirea luminii în straturile cele
mai mari ale poporului nostru” (Andrei Bârseanu)
| |
Despărţământul Blaj al Astrei s‑a dezvoltat într‑un mediu cu vechi tradiţii de viaţă bisericească şi românească, beneficiind de la început de colaborarea unor instituţii importante şi de conducători de mare prestigiu.
Patrimoniul cultural este în centrul preocupărilor Astrei blăjene.
Blajul este recunoscut ca impotrnat centru al Iluminismului şi latinismului. La mijlocul secolului al XIX‑lea, în cultura românească din Transilvania se conturează „un nou cadru generat de evoluţia societăţii româneşti, cât şi de apariţia noului curent european herderian, care manifestă interes pentru sat şi pentru patrimoniul cultural popular“.[1]
Timotei Cipariu, reprezentant de frunte al latinismului ardelean, vede satul, limba, trecutul istoric, ca valori ce trebuie recuperate. Interesul pentru patrimoniul popular îl câştigă prin apropierea de programul Asociaţiunii, pe care‑l promovează în cercurile blăjene, care mai târziu vor pune în mişcare satele aparţinătoare Despărţământului blăjean. Patrimoniul popular (port, cântec, joc, artă populară) se situează în preocupările Despărţământului Blaj al Asociaţiunii.
Despărţământul Blaj a urmărit ca obiectiv important cunoaşterea, preţuirea şi aducerea în lumină a culturii milenare din zona Blajului. Fondatorii şi conducătorii Astrei Blaj şi‑au dat seama că ridicarea culturală a satelor trebuie să se realizeze pe temeliile culturii populare. Cele două direcţii importante înscrise în programul despărţământului, mai ales, până la Marea Unire şi în perioada interbelică, sunt răspândirea culturii în rândul populaţiei româneşti de la sate şi formarea unei conştiinţe naţionale prin cunoaşterea şi valorificarea culturii sale tradiţionale. Căile de realizare a obiectivelor se schimbă de o etapă la alta, în esenţă scopul rămânând acelaşi. Foile blăjene „Unirea“, „Unirea poporului“ , „Răvaşul Astrei“, „Comoara satelor“, cât şi „Transilvania“, organul Asociaţiunii, reflectă iniţiativele şi realizările pe tărâmul Asociaţiunii.
În prima perioadă, formele şi mijloacele de pătrundere în lumea satului sunt concretizate în prelegeri poporale, conferinţe, expoziţii, serbări populare. Timotei Cipariu poate fi socotit „un deschizător de drumuri către popor şi cultura sa către sufletul şi creaţiile lui“.[2]
Despărţământul Blaj al Astrei a luat fiinţă în cadrul Adunării cercuale ţinute la Blaj în 28 iunie 1870, constituind un eveniment cultural şi politic în viaţa comunităţii. Primul preşedinte ales a fost „părintele filologiei româneşti”, savantul‑canonic Timotei Cipariu, personalitate enciclopedică a secolului al XIX‑lea. Membrii în comitet, „preadistinsele persoane”, au fost: Elie Vlasa, canonic, Ioan Pamfilie, canonic, Vasiliu Moldovan, v. comite com., Iacob Brânduşan, avocat şi Georgiu Pop, profesor. Aceştia aveau datoria de a rezolva „afacerile” Despărţământului cerute de statute: crearea unor organisme prin care să se asigure mijloacele materiale şi financiare necesare programului său cultural, fapt realizabil printr‑o solidaritate a intelectualilor şi atragerea lor spre împlinirea idealurilor astriste.
Având sprijinul Bisericii şi şcolilor Blajului, Despărţământul s‑a dezvoltat relativ firesc şi s‑a extins în comunele arondate prin organizarea administrativă. Fiind apreciat de blăjeni, cărturarul Timotei Cipariu, preşedintele Despărţământului, în anul următor, la 5 iunie 1871, cu prilejul Adunării Anuale Generale, a reuşit să expună programul de activitate şi să adreseze un cald apel membrilor: „Să ne unim simţirile într‑un cuget şi într‑o inimă, cu puteri unite, să ne apucăm şi fiecare după putere, din prisosinţa inimii sale, să conlucre, să contribuie la construirea edificiului culturii şi a literaturii naţionale [...] învăţând din trecut, care pentru noi a fost o şcoală şi de dureri dar şi de instrucţiune, să folosim prezentul cu demnitatea ce‑l caracterizează pe român.”[3]
Timotei Cipariu vede Asociaţiunea ca „un reazim naţionalităţii române” şi exprimă în discursurile sale, ţinute în Adunările Generale, încrederea deplină în rostul noii instituţii al cărei scop bine definit e înaintarea literaturii române şi a culturii poporului român. De la început, Timotei Cipariu cere Comitetului Cercual să treacă neîntârziat la înfiinţarea şi arondarea agenturilor comunale cât şi a bibliotecilor poporale. Comitetul Despărţământului s‑a străduit să organizeze, conform cerinţelor, diferite cercuri culturale şi agenturi poporale. Acestea erau conduse de un preşedinte şi un comitet format din vicepreşedinte, actuar (bibliotecar) şi un casier. În cadrul agenturilor, se desfăşurau Adunările Anuale ale Despărţământului şi aveau loc prelegeri poporale şi conferinţe pentru intelectuali. Fiecare agentură dispunea de o bibliotecă poporală înzestrată cu cărţi fie din fondul Asociaţiunii sau al Despărţământului fie din donaţii particulare oferite de membri. De asemenea, Biblioteca avea un preşedinte şi câţiva membri iar cititorii achitau o taxă, ce era simbolică.
Comitetul Despărţământului îşi sporeşte atribuţiile de la o etapă la alta, în funcţie de programul şi cerinţele conducerii centrale. Anual, Despărţământul şi agenturile prezintă raporate de activitate prin care semnalează rezultatele obţinute, noi iniţiative, propuneri, colaborări, dar şi probleme legate de sporirea numărului de membri şi de încasarea cotizaţiilor şi dezvoltarea fondurilor şi fundaţiilor din care se asigurau burse şi ajutoare pentru tinerii studioşi, talentaţi, fără posibiltăţi materiale.
Este important a fi semnalat faptul că membrii Comitetului manifestau un interes deosebit pentru realizarea scopurilor Asociaţiunii; de aceea, aşa cum arată protocoalele, rapoartele de activitate şi procesele‑verbale, ei se întâlneau săptămânal în şedinţe, pentru a dezbate şi a promova acţiuni şi proiecte culturale menite să ducă la culturalizarea/ luminarea satelor.
Drumul deschis de Timotei Cipariu este plin de greutăţi şi obstacolele. Satele nu par a fi pregătite pentru a îmbrăţişa proiectele culturale de înnoire. Totuşi, tinerii intelectuali ridicaţi din pătura ţărănească reuşesc să facă timid primii paşi. Astfel, în cadrul Adunărilor Anuale Cercuale din cadrul Despărţământului iau fiinţă agenturi şi cercuri culturale în comunele Sâncel, Roşia de Secaş, Cenade, înzestrate cu biblioteci poporale. Acestea însă nu se vor consolida până la apariţia Regulamentului de funcţionare din anul 1896. Putem vorbi de buna funcţionare a agenturilor Despărţământului Blaj în perioada 1896‑1899, când are loc o nouă arondare care consolidează, într‑un fel, autoritatea acestor instituţii săteşti.
După Adunarea Generală din 1877, în cadrul Despărţământului Blaj, activitatea se desfăşoară cu mai mare responsabilitate şi vigoare, continuându‑se munca de încorporare a comunelor din zona Blajului la Despărţământul cercual XX Blaj. În periaoda 1877‑1885, preşedintele Desprăţământului este Ioan Antonelli, fapt menţionat în protocolul Adunării Generale a Desprăţământului XX al Astrei, ţinute în Blaj la 6 septembrie 1885.[4]
Docuemtnele de arhivă atestă eforutile conducătorilor Despărţământului de a desfăşiura o activitate eficientă, dar mai ales „deosebite încercări de a reconstitui comitetul şi de a întruni pe membrii acestuia spre a delibera asupra agendelor despărţământului“.[5]
Un alt evenimente în viaţa Despărţământului Blaj este determinat de alegerea unui nou comitet în anul 1885, care îcnredinţează preşedinţia avocatului arhidiecezan Ludovic Ciato, un om energic, preocupat de a imprima direcţii în acţiunile astriste. Acesta lărgeşte atribuţiile comitetului, urmărind mobilizarea membrilor la o activitate mai dinamică şi constantă.[6]
În raportul prezentat Adunării generale de la Blaj, organizată în august 1895, sub preşedinţia lui Ioan Micu Moldovan, loc important este rezervat activităţii despărţămintelor cu menţiunea: legătura dintre centru şi despărţăminte asigură dorita viaţă şi prosperare. Despărţămintele Asoiciaţiuniunii, în mare parte, funcţionează, spre deplina mulţumire a intereselor noastre culturale.[7] Sunt evidenţiate, prin activitate demnă de laudă Despărţămintele: Abrud, Alba Iulia, Brad, Bran, Braşov, Blaj, Diciosânmărtin (Târnăveni), Făgăraş, Haţeg, Mediaş, Mureş, Luduş, Năsăud, Reghin, Orăştie, Sebeş, Sălişte, Sibiu, Şimleul Silvaniei.[8]
În Cuvântul de deschidere la Adunarea generală din 1895 de la Blaj, preşedintele Ion Micu Moldovan este îndeptăţit să salute cu deplină satisfacţie prezenţa unui număr mare de fraţi români, sosiţi din ţinuturi mai apropiate sau regiuni mai depărtate cu inima aprinsă şi plină de zel pentru progresul asociaţiuninii şi să constate rezultate deosebite în activitatea orgnaismelor citate. „Despărţămintele croite cu mulţi ani în urmă şi cu greutate mare puse în activitate, acum funcţionează mai epste tot locu [l] nu numai în centrul lor, dar unele şi prin comunele singuratice. Ele ramifică din ce în ce mai mult pulsaţiunile ce sunt chemate a le duce până în cele mai îndepărtate unghiuri şi a le ţine vii şi sănătoase în legătură cu centrul“.[9]
Alături de preşedintele Ciato, au câştigat prestigiu, prin implicarea în organizarea de prelegeri şi serate muzicale, membrii comitetului: prof. Ioan German, prof. Silvestru Nestor, av. Vasiliu Olteanu, Georgiu Vancea, prof. Petru Solomon. Docuemntele atestă că în anul 1886 s‑au înscris 14 membri cu taxa de 5 florini: Iosif Hosu, prof. gimnaziu, Simion Mateiu, secretar mitropolitan, Aron Pop, Avram Pop, Antonio Vestemean, dr. Ioan Raţiu, dr. Alexandru Grama, dr. Gheorghe Muntean, prof. Leonte Muntean, Ştefan Manti, prof. Silvestru Manti, prof. Alexandru Blasianu; cu taxa de 1 florin: Ioan Fechete Negruţiu, canonic, şi prof. Ioan F. Negruţiu.[10]
Cu sprijinul direct al lui Timotei Cipariu (vicepreşedinte şi preşedinte al Astrei timp de 26 ani, 1861‑1877; 1877‑1887; preşedinte al Depărţământului Blaj 1870‑1877), Astra a avut rezultate şi şi‑a sporit considerabil rpestigiul.
La îcneputul lunii septembrie 1887, Asociaţiunea pierde „pe unul dintre cei mai străluciţi şi devortaţi slujitori ai săi, pe Timotei Cipariu, preşedintele ei“ (Ştefan Manciulea). Vestea morţii marelui filolog, istoric şi luptător de o viaţă întreagă pentru drepturile politice ale neamului săi „a umplut de diurere dromâninea din Transilvania“. („Gazeta Transilvaniei“) În „Gazeta Transilvaiei“, care l‑a avut ani de‑a rândul între colaboratorii săi cei mai de seamă, se anunţă încetarea din viaţă a preşedintelui Asociaţiunii, prin acest cuvânt: „Tocmai la închierea foii «Telegraful» ne‑aduce din Blaj trista şi dureroase ştire că unul din stâlpii cei mai tari ai limbii şi ai ltieraturii naostre, părintrele filologiei, eruditul dascăl şi apostol al românismului – Timotei Cipariu – a încetat din viaţă“. (Apud Ştefan Manciulea) Înmormântarea a avut loc în data de 5 septembrie 1887, în Blaj. La ceremonie a participat „toată floarea cărtzurărimii ardelene“. În numele Asociaţiunii aduce un omagiu George Bariţiu, evocnd etape improtante din viaţa marelui dispărut, cu accent pe activitatea desfăşurată în Astra.
Directorul Desppărţământzului Blaj, Ludovic Ciato, în Protocolul luat în şedinţa subcomitetului din 1 iulie 1988, consemnează pierderea suferită nu numai din partea Despărţământului, ci şi a Asociaţiunii prin maortea neuitatului preşedinte, Timotei Cipariu.[11]
La sfârşitul anului 1894 existau 33 despărţăminte, Despărţământul Blaj fiind al unsprezecelea şi figurează cu 43 membri, din care: membrii fondatori – 3, membri pe viaţă – 3, membri ordinari – 37. Între membrii fondatori ai Despărţământului Blaj care au cotnribuit la întemeierea şi consolidarea Asociaţiunii aducând importante contribuţii la evoluţia ei mroală şi materială, în anul 1894 figurează: mitropolitul Alexandru Sterca‑Şuluţiu, Capitlul mitropolitan Blaj, Constantin Pappfalvi, canonic, Pop Gavrilă, canonic, dr. Ioan Vancea, mitropolit, Basiliu Raţiu, preoposit, Timotei Cipariu, canonic, Cosntantin Alutan, canonic, Victor Mihaide – mitropolit, instalat cu rară solemnitate în scaun.[12]
În ultimul deceniu al secolului al XIX‑lea, preocuparea principală a conducătorilor Asociaţiunii era buna funcţionare a despărţămintelor: „crearea despărţămintelor, remarcă Zaharia Boiu – a fost o trebuinţă foarte simţită, un pas foarte fericit întru perfecţionarea acestei mult dorite instituţii culturale, căci toate acele agende de care se ocupă centrul fac parte şi din ocupaţiunea despărţămintelor: luminarea poporului, prin scrieri folositoare şi prin învăţături imediate din sfera agriculturii, industriei, comerciului şi toate celelalte care tind la perfecţionarea stării lui materiale şi morale“.[13]
În anul 1896 se înfiinţează primele patru agenturi şi biblioteci în comunele funtaşe: Roşia, Sâncel, Biia şi Mihalţ. Conform documentelor de arhivă, se înfiinţează în anul 1897, alte douăagenturi cu biblioteci poporale în Cenade şi Cergău Mare. În 1898 s‑a înfiinaţt o agentură în comuna Lunca, înzestrată cu bibliotecă populară „spre a deştepta dragostea pentru învăţătură şi iubirea faţă de lectura bună şi sănătoasă“.[14]
Comitetul acestui despărţământ a arătat cel mai viu interes pentru înfiinţarea agenturilor comunale pe care le înzestrează cu biblioteci poporale. În raportul comitetului pe anul 1897/1898 se precizează: „Avem şapte agenturi, cu şapte biblioteci, pentru fiecare am procurat cărţi în valoare de 15 florini, plus că li s‑a abonat foaia poporului pe anul întreg. Efectul se simte“.[15]
În 1899 ia fiinţă agentura de la Căpâlna de Jos. În raportul Comitetului pe anii 1899‑1900 figurează zece agenturi, toate fiind înzestrate cu biblioteci poporale în localităţile: Roşia de Secaş, Sâncel, Cenade, Cergău Mare, Veza, Tiur, Mihalţ, Lunca, Micăsasa şi Biia. După rapoartele primite se constată că „toate progresaseră: cărţile sunt citite cu mult zel, mai cu seamă în timpul iernii.” Un raport despre Biblioteca din Biia, din mai 1898, precizează: „Biblioteca are 3 membri cu taxa de 50 cr. Posedă 42 op., 73 volume şi un exemplar din „Foaia Poporului” pentru membrii agenturii pe spesele Despărţământului. Comitetul agenturii şi‑a ţinut datorinţa cât mai mult să stârnească printre popor interes faţă de Asociaţiune şi gust pentru citirea cărţilor folositoare.”[16]
De la agentura Sâncel se raportează în iulie 1898 o activitate nesatisfăcătoare: „agentura n‑a funcţionat deloc. Cauza: pe de o parte nu mi‑am dat silinţa a câştiga membrii pentru agentură şi bibliotecă, au fost ani aceşti doi ani din urmă tare răi în recolta câmpului ce m‑a făcut să desperez la orice încercare iar de alta multele agende oficioase a subscrisului m‑au reţinut de la orice pas în această cauză”. Finalul raportului aduce totuşi o notă optimistă: „cauza agenturii şi a bibliotecii nu este disperată căci chiar acum lucru la un proiect de statut pentru înfiinţarea unei societăţi bisericeşti de cor cu ţărani tineri şi a unei reuniuni de lectură. Din încredinţarea unor inteligenţi din comuna noastră îmi voi ţine de datorinţă a‑i aduce în legătură şi aşa a promova cauza agenturii şi a bibliotecii poporale.”[17]
În acest fel se desfăşoară, cu poticneli şi avânturi, activitatea în satele româneşti arondate Despărţământului.
După noua arondare din 1899, s‑au creat aproximativ 50 de Despărţăminte, Blajul integrându‑se în Comitatul Albei Inferioare în care existau alte 3 Despărţăminte: Abrud, Alba Iulia şi Aiud. Despărţământul Blaj este reorganizat în 3 cercuri pretoriale: primul cu centrul la Blaj, al doilea – Uioara şi al treilea la Hususău (Valea Lungă). De acestea aparţineau comunele: Bucerdea Grânoasă, Cisteiul român, Crăciunelul de Jos, Ciufud, Tiur, Veza, Mănărade, Lupu, Spătac, Cenade, Cergău Mic, Cergău Mare, Beşineu (Tău), Colibi, Ohaba, Roşia de Secaş, Ţapu, Şoroştin, Broşteni, Iclod, Sâncel, Pănade, Spini, Biia, Valea Sasului, Bălcaci, Sânmiclăuş, Jidvei, Chesler, Micăsasa, Tăuni, Glogovăţ, Lunca, Valea Lungă, Lodroman, Mihalţ, Obreja.
În anul 1900, Despărţământul Blaj are zece agenturi, cu zece biblioteci comuanle, în următoarele comune: Roşia, Cenade, Cergău Mare, Veza, Tiur, Mihalţ, Sâncel, Biia, Lunca şi Micăsasa. Făcând un bilanţ al relaizărilor obţinute, Ioan German, directorul Despărţământului Blaj (1891‑1903), subliniază preocuparea constantă a comitetului de a înfiinţa agenturi şi biblioteci, de a diversifica activitatea şi de a extinde acţiunile Astrei în comunele arondate, părin prelegeri populare şi tipărirea de broşuri. („Despre îngijirea grăsinilor şi prăsire legumelor“), „ca şi din acestea să se adaoge ceva la bunăstarea şi înflorirea vieţii plugarului (...), dar să nu se uite că poate aduce folositoare roade cetitul şi scrisul.“[18]
Se subliniază neajunsurile ce nu au putut fi depăşite: arondarea necorespunzătoare (pierderea Agenturii Căpâlna, cu o frumoasă bibliotecă poporală (stârnită de noi) şi creşterea numărului de membri.
Între anii 1903‑1907 activitatea Despărţământului cunoaşte o stagnare. În Adunarea de la Cergău Mic din 27 septembrie 1903 este ales preşedintele despărţământului, prof. Ioan F. Negruţiu, personalitate distinctă între figurile de seamă ale Ardealului. Directorul Şcolii Normale din Blaj, membru în comitetul Despărţământului din anul 1891, membru activ al tuturor societăţilor culturale româneşti, va conduce Despărţământul Blaj în periaoda 1903‑191. Depunând eforuti susţinute pentru revigorarea activităţii prin înfiinaţrea de noi agenturi şi biblioteci poporale, prin asigurarea de burse şi stipendii tinerilor cu posibilităţi modeste, atragerea de noi membri, stimularea interesului blăjenilor pentru activitatea de cercetare şi orientarea spre secţiunile literar‑ştiinţifice ale Astrei. Ioan F. Negruţiu deschide o perspectivă în activitatea despărţământului, prin colaborarea cu alte societăţi de cultură din zona Blajului.
ÎnAdunarea ţinută la Cergău Mic la 27 septembrie 1903 se constată în raportul Comitetului „indiferentismul” din partea membrilor Despărţământului, aşa cum rezultă din procesul‑verbal al Adunării Cercuale. În scurt timp, revista „Transilvania” publică un apel adresat Despărţământului Blaj din partea Comitetului Central Sibiu care‑şi exprimă dorinţa ca „acest Despărţământ, cândva unul dintre cele mai active, să‑şi restabilească vechea reputaţiune în timp cât mai apropiat.”[19]
În raportul de activitate pe anul 1907 al Comitetului, este exprimată aceeaşi stare de nemulţumire: „deşi Comitetul a depus eforturi susţinute pentru promovarea ideilor Asociaţiunii în întreaga zonă, mobilizarea satelor a fost greoaie. Mai mare activitate au desfăşurat agenturile: Sâncel, Cergău Mare, Roşia şi Spini.”[20]
Octavian Tăslăuanu, secretarul Asociaţiunii, trimite în anul 1907 tuturor despărţămintelor un formular‑model pentru întocmirea raportului general, în scopul unei evaluări mai corecte a relizărilor Astrei. Conform modelului trimis, Ioan Fechete Negruţiu, directorul Despărşământului Blaj, întocmeşte raportul activitităţii pe anul 1907, pe care îl publică în „Foaia scolastică“, al cărei redactor este şi apare apoi în revista „Transilvania“. Acest raport, în cele opt capitole, cuprinde zece pagini, în care consemnează obiectivele importante pe care le urmăreşte în perioada respectivă Asociaţiunea, inâmplicit Despărţământul Blaj.
Raportul întocmit de Ioan F. Negruţiu prezintă noua viziune a conducătorilor Asociaţiunii, noul stil de a concepe programele culturale, dar şi un reper pentru o muncă sistematică şi riguroasă. În cele opt capitole se prezintă situaţia membrilor (65), comunele aparşinătoare (40), agenturile şi bibliotecile poporale (11), numărul volumelor şi al cititorilor, prelegerile poporale şi numele conferenţiarilor, utilizarea schiopticonului (aparat de proiecţie care sporeşte interesul ţăranilor pentru cţiunile culturale). În raport sunt amintiţi conferenţiarii Despărţământului, personalităţi de prestigiu: A.C. Domşa, Augustin Morar, ing. agronom, dr. Ambrosiu Cheţian, Iuliu Maior, adm. de moşii mitr., prof. Nicolae Pop, Alexandru Ciura, Alexiu Pop, secretar admin. Centrale, Elie Vlassa, proprietar, prof. Ştefan Roşianu, dr. Ioan Raţiu, Emil F. Negruţiu. Mulţi dintre aceşti conferenţiari desfăşoară o activitate însemantă în secţiunile literar‑ştiinţifice ale Astrei, Despărţământul Blaj având reprezentanţi în toate secţiunile, cei mai mulţi în secţiunea şcolară, preşedinte fiind Ioan F. Negruţiu.
În anii 1911‑1913, preşedintele Despărţământului a fost Iuliu Maniu, avocat mitropolitan. Tânăr, energic, capabil de iniţiative îndrăzneţe, om potrivit pentru organizarea manifestărilor de anvergură, de amploare, pe care trebuia să le organizeze Blajul în anul 1911. Ioan F. Negruţiu, venerabilul preşedinte de la îcneputul secolului al XX‑lea, îl desemenază pentru această funcţie, în vederea organizării serbărilor jubiliare din anul 1911, când despărţământului îi revine misiunea să pregătească adunarea pentru sărbătorirea celor 50 de ani de la înfiinţarea instituţiei şi să priemască la Blaj toată floarea românimii.
Cea mai importantăî contribuţie la promovarea despărţământului pe care a onorat‑o Iuliu Maniu sunt Serbările jubiliare din anul 1911. El este „sufletul serbărilor“, care a mobilizat membrii despărţământului şi s‑a implicat în pregătirea manifestărilor luni de zile, mobilizând satele pentru participarea la conductul etnografic şi la concertul organizat de Iacob Mureşianu şi expoziţia istorică‑culturală a despărţământului, antrenând profesorii Blajului.
În anul 1913, la Adunarea de la Bucerdea Grânoasă, este ales preşedinte ale Despărţământului Aurel C. Domşa, protopop unit, redactor al ziarului „Unirea“, colaborator la Encilopedia Română a Asociaţiunii, cu importante contribuţii de istorie bisericească. A juicat un rol important în activitatea Despărţământului Blaj al Astrei. Secretarul Adunării Asociaţiunii ţinută la Blaj în 27‑28 auust 1895; secretar al Despărţământului Astrei din anul 1900; cu prilejul semicentenarului Astrei, sărbătorit la Blaj în anul 1911, a fost ales secretar general al serbărilor, împreună cu Ştefan Pop, Augustin Caliani şi Alexandru Ciura.
Preşedinte al Despărţământului Blaj în două etape: 1914‑1921, 1924‑1925, Aurel C. Domşa contribuie la revigorarea vieţii culturale astriste. A înfiinţat şi reînfiinţat în cele 42 de comune 16 agenturi, cu 16 biblioteci poporale în comunele: Biia, Cenade, Cergău Mare, Crăciunel, Lunca, Roşia de Secaş, Mihalţ, Micăsasa, Sâncel, Spini, Tiur, Veza, Ţapu, Ciufud, Ohaba şi Bucerdea. A organizat şi susţinut prelegeri poporale şi conferinţe însoţite de reprezentanţii artisitce.
În anul 1913, Asociaţiunea înregistrează un progres evident. În raportul general al comitetului către Aduanrea de la Orăştie, se prezintă realizări însemnate: reorganizarea despărţămintelor inactive, înfiinaţrea de noi despărţăminte, intensificarea propagandei cultuale, prin prelegeri, confeirnţe, şezători, cursuri de analfabeţi, organizarea economică, prin cooperative, sporirea secţiunilor literare, linii ştiinţifice. Toate sunt dovezi că „o viaţă nouă începe să pulseze în organismul instituţiei naostre şi că propaganda culturală, ce o susţin, cucereşte şi se întăreşte mereu“.[21]
Activitatea Asociaţiunii e grav afectată de situaţia excepţională determinată de izbucnirea Primului Război Mondial. Din cauza împrejurărilor nefaste, timp de cinci ani, în periaoda 1914‑1918, activitatea despărţămintelor a încetat aproape cu totul: nu s‑au mai organizat Adunările cercuale, a scăzut numărul preleegerilor poporale şi al conferinţelor, secţiunile nu au mai putut să se întrunească în anii războiului. Preşedintele Despărţământului Blaj, A.C. Domşa, în anii războiului organizează puţine maniifestări.
Înaintea începerii Primului Război Mondial, activitatea Despărţământului se caracterizează printr‑o evoluţie ascendentă. În perioada 1910‑1914 numărul agenturilor creşte, de asemenea numărul bibliotecilor aparţinătoare. În rapoartele de activitate trimise Despărţământului şi publicate apoi în revista „Transilvania” sunt scoase în evidenţă comunele: Biia, Cenade, Cergău Mare, Crăciunel, Lunca, Micăsasa, Mihalţ, Roşia de Secaş, Sâncel, Spini, Tiur, Veza, Ciufud, Ţapu şi Ohaba. Cu o activitate relativ bună sunt amintite agenturile din Cenade, Crăciunel, Lunca, Mihalţ. Din Raportul trimis la centru în anul 1911 rezultă că Despărţământul Blaj colaborează intens cu reuniunile şi cu alte societăţi de culturalizare din Blaj: Reuniunea femeilor greco‑catolice, Casina Română, Reuniunea învăţătorilor greco‑catolici din Arhidieceză, Societatea meseriaşilor români din Blaj, Reuniunea Română de înmormântare din Blaj, Societatea pe acţiuni „Patria”, Societatea Mariană a Teologilor, Reuniunea Femeilor din Sâncel, Societatea pe acţiuni Vulcan.[22]
Despărţământul Blaj se situează în rândul despărţămintelor active de la înfiinţare, conducătorii aleşi trimit rapoarte asupra activităţii, ce vor fi publicate în revista „Transilvania” În anul 1908, conducerea de la Sibiu hotărăşte trimiterea unui formular‑tip de raport tuturor despărţămintelor, invitând directorii să înainteze informaţii exacte asupra stării şi activităţii despărţământului în cursul anului precedent. Răspunsurile primite se vor publica în revista „Transilvania”, organul Asociaţiunii. Apelurile de la centru sunt insistente, chiar mustrătoare, dure uneori: „acolo unde nu se găsesc oameni destul de responsabili, Comitetul Central va căuta să trezească interesul şi conştiinţa datoriei prin oameni trimişi din centru”[23].
Din Raportul directorului Ioan F. Negruţiu pe anul 1907, se constată un progres în viaţa despărţământului. Eforturile Comitetului de a rezolva problemele ce au stat în faţă sunt evidente. Despărţământul Blaj se află în rândul despărţămintelor cu activitate corespunzătoare alături de: Braşov, Bistriţa, Brad, Cluj, Dobra, Haţeg, Orăştie, Oraviţa, Sălişte, Sebeş, Sibiu, Şimleu.
Preocuparea cea mai importantă a Despărţământului a fost, în această perioadă, înfiinţarea de agenturi şi biblioteci, organizarea de prelegeri poporale, însoţite de schiopticon (aparat de proiecţie).
La începutul secolului XX, creşte prestigiul despărţămintelor, prin organizarea Adunărilor generale în fiecare an, în altă localitate, stimulându‑se astfel interesul ţăranilor pentru cultură şi pentru acţiunile artistice. Adunările cercuale îşi extind sfera de acţiune, susţinându‑se disertaţii şi manifestări cultural‑artistice (un concert, o expoziţie), distribuirea de cărţi scrise pe înţelesul tuturor. Adunările cercuale devin adevărate serbări culturale, trezind interes şi entuziasm pentru scopul Asociaţiunii. S‑au organizat petreceri poporale, la care au participat ţărani din comunele învecinate, s‑au distribuit cărţi poporale, donate de Asociaţiune, cât şi de conducerea şi membrii despărţământului, au fost premiate cele mai frumoase şi originale costume ţărăneşti.
Pentru conducătorii Asociaţiunii de la sfârşitul secolului al XIX‑lea şi începutul secolului al XX‑lea, despărţămintele sunt organele vitale ale instituţiei, prin care se realizează unitatea culturală a poporului român, săvârşind prin aceasta cea mai însemnată operă pentru care a fost creată.
În deceniile următoare, până la izbucnirea Primului Război Mondial, s‑au înregistrat numeroase acţiuni de propagandă culturală şi economică la sate (concursuri, conferinţe, prelegeri), unele iniţiate de conducerea Despărţământului sau de către cărturari, proprietari sau comercianţi cu posibilităţi, dar şi cu interes pentru propăşirea obştii.
Principalii conducători ai Despărţământului, Iuliu Maniu (1910‑1913) şi Aurel C. Domşa (1914‑1920) au menţinut, în această perioadă, interesul pentru sporirea numărului de membri şi a manifestărilor culturale menite să atragă intelectualii blăjeni, dar şi cărturarii şi gospodarii satelor. Cea mai importantă realizare din aceşti ani a Despărţământului Blaj este organizarea Serbărilor jubiliare ale ASTREI, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de existenţă (1911). Reuşita serbărilor a fost o demonstraţie de forţă a capacităţii astriştilor blăjeni de a mobiliza satele şi de a găzdui români de pretutindeni.
Anul 1915 nu a fost favorabil unei activităţi culturale, „floarea poporului nostru: tineri bărbaţi, cărturari, plugari, meseriaşi şi comercianţi au fost chemaţi rânduri‑rânduri sub drapel”[24].
Numărul despărţămintelor a rămas acelaşi ca şi în 1914, nu a crescut, fireşte, nici numărul agenturilor ori al bibliotecilor populare. Prelegeri poporale nu s‑au organizat. În lista membrilor Asociaţiunii, ce se publica în fiecare an ca anexă la Raportul Comitetului către Adunarea Generală, unde se trec de regulă membrii care şi‑au achitat taxa pe anul respectiv, acum nu apar membri noi. Deci se constată o stagnare generală.
Încheierea Primului Război Mondial şi perspectiva imediată a unirii Transilvaniei cu România anunţa şi pentru Astra începutul unei epoci situate sub bune auspicii. Rolul Asociaţiunii în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918 a fost recunoscut şi pus în valoare. Merită menţionat rolul Despărţământului Blaj în pregătirea Marii Uniri şi în organizarea Consiliilor Naţionale Române şi a Gărzilor Naţionale Române din zona Târnavelor. În perioada 5 noiembrie 1918‑15 ianuarie 1919, membrii Despărţământului desfăşoară o activitate impresionantă pentru constituirea noilor instituţii care să pregătească satele în vederea participării la Marea Adunare de la Alba Iulia. Membrii Despărţământului se găsesc în fruntea Consiliului Naţional Român din Blaj şi al Gărzii Naţionale Româneşti: vicarul Vasile Suciu (vicepreşedinte al Asociaţiunii) – ales preşedinte, Victor Macavei şi Gavril Precup, aleşi vicepreşedinţi, iar Alexandru Borza, secretar‑norar al CNR Blaj. Membrii activi sunt Izidor Marcu, canonic, Aurel C. Domşa, preşedintele Despărţământului Blaj, Simion Pop, canonic, prof.dr. Ioan Coltor, av.dr. Iuliu Maniu, prof. Ioan F. Negruţiu, director preparandial, preşedinte al Despărţământului între 1903 şi 1910, ing. Emil F. Negruţiu, dr. Alexandru Nicolescu, canonic, dr. Ambrosiu Cheţianu (directorul gimnaziului), prof. Alexandru Ciura, prof. Traian Gherman, Alexandru Lupeanu‑.Melin (cronicarul evenimentelor, viitor preşedinte al Despărţământului Blaj în anii 1930‑1937). Aceştia se angajează în mobilizarea ţăranilor şi delegaţilor aleşi pentru Adunarea Naţională de la Alba Iulia. „Zi şi noapte au răspuns chemărilor telefonice şi depeşelor sosite fără întrerupere pe adresa CNR de la Blaj din satele Comitatului Alba sau Târnava Mică...“. Zi şi noapte, în schimburi de câte şase ore fiecare primea ştiri venite prin sate prin telefon sau trimişi speciali din satele apropiate.[25]
În anul 1918 se constituie la Blaj Consiliul Naţional Român (C.N.R.) care va îndeplini rolul Astrei. După Marea Unire de la 1918, în urma unor dezbateri, care au fost mereu reluate (în 1920, 1923 şi 1924), s‑a hotărât schimbarea statutelor, argumentele fiind convingătoare:
1) Să se dea societăţilor culturale posibilitatea unei colaborări cât mai strânse cu ASTRA;
2) Să se dea un rol mai mare principiului descentralizării;
3) Fixarea principiului arondării despărţămintelor ASTREI după plase, dânduse posibilitatea camai multe judeţe să se poată organiza în regiuni ale ASTREI;
4) Lărgirea cercului de activitate al agenturilor (cercurilor culturale) ASTREI din comună.[26]
S‑au stabilit legături între consiliile comitatense vecine Târnava Mică şi Târnava Mare. Au avut loc schimburi de scrisori între Andrei Bârsanu, preşedinte C.N.R. la Sibiu (în acelaşi timp preşedintele Asociaţiunii Astra) şi vicarul Vasile Suciu, vicepreşedinte al Asociaţiunii (preşedinte C.N.R. Blaj). Profesorul Gavril Precup, vicepreşedinte C.N.R. Blaj, împreună cu profesorul Ambrosiu Cheţianu, se află la Arad, unde activează Vasile Goldiş, primul preşedinte al Astrei după Marea Unire. Generaţia Unirii a strâns în jurul ei pe toţi profesorii de la Blaj, majoritatea membri Despărţământului Blaj al Astrei, pe alţi intelectuali, de diferite profesii, angajându‑se într‑o unitate înfăptuirea evenimentului suprem. Protocoalele şi actele din perioada 5 noiembrie 1918 – 15 februarie 1919[27] oferă informaţii importante despre implicarea membrilor Despărţământului Blaj în organizarea noilor instituţii, chiar din ziua de 4 noiembrie 1918, când se constituie la Blaj Consiliul Naţional Român, Cancelaria C.N.R. fiind organizată de dr. Alexandru Borza, numit notar‑secretar în ziua de 5 noiembrie 1918. Majoritatea membrilor Astra Blaj se găsesc în fruntea noilor instituţii: vicarul Vasile Suciu – preşedinte, dr. Victor Macavei şi pr. Gavril Precup – vicepreşedinţi, Alexandru Borza – secretar, Zenovie Pâclişanu, Alexandru Ciura, Augustin Caliani – membri. Adunarea de constituire a avut loc în faţa Institutului „Patria”: „S‑a cântat Deşteaptă‑te, române! la începutul şi sfârşitul adunării. S‑au tras clopotele din turnul catedralei. Garda naţională, în frunte cu steagul tricolor, a parcurs străzile oraşului, intonând cântece naţionale şi oprindu‑se apoi la Piatra Libertăţii”.[28] Mulţimea a depus jurământul solemn de fidelitate faţă de C.N.R. în Catedrala Blajului, la 17 noiembrie 1918.[29]
Apelul C.N.R. Blaj către cărturarii de la sate, formula în spiritul Asociaţiunii îndemnuri patriotice ferme: „numaidecât să înfiinţezi în comună Consiliul Naţional Român şi Gardă Naţională Română – semnul distinctiv al membrilor este tricolorul românesc la butonieră sau la pălărie. Consiliul comunal naţional şi garda naţională românească trebuie să lucreze în deplină armonie cu eventualele garde naţionale străine (maghiare şi săseşti) din comună, pentru păzirea ordinei”[30].
Până la 1918 elita Blajului desfăşura o activitate politică în cadrul Partidului Naţional Român, în cadrul Astrei. În perioada 1918‑1919, Despărţământul Blaj, deşi nu şi‑a reluat, în mod oficial activitatea, a desfăşurat o activitate politică, identificându‑se cu Consiliile Naţionale Locale. Unii din membri Despărţământului sunt participanţi oficiali, cu credenţional la lucrările Marii Adunări de la Alba Iulia: Gavril Precup, din partea Societăţii Meseriaşilor Români din Blaj; Alexandru Borza, trimis special pentru a contribui la pregătirea şi desfăşurarea Marii Adunări ş.a.
Situaţia cea mai bună a bibliotecilor poporale se reflectă în rapoartele din perioada interbelică. Se remarcă, totuşi, lipsa condiţiilor de păstrare a cărţilor şi absenţa „unei case de citire”. De obicei, cărţile erau adăpostite în şcoală. Bibliotecile aparţineau parohiilor, iar preoţii erau şi ei preşedinţi ai cercurilor culturale comunale.[31]
Statutele noi au fost aprobate din partea autorităţilor statului, la Tribunalul din Sibiu, nr. 1926/din 6 martie 1925. La Adunarea de la Reghin din 1925 s‑a aprobat un „Regulament” pentru Despărţăminte şi Cercurile culturale (foste agenturi), modificat şi întregit în mod radical, astfel încât şi Despărţămintele şi Cercurile culturale au avut un nou regulament, potrivit noului context istoric.
Pentru o activitate mai eficientă s‑a hotărât schimbarea structurii şi a denumirii. Au apărut forme noi şi anume Despărţăminte Central Judeţene. Comitetul Central a hotărât crearea unor organe intermediare între Centru şi Despărţămintele de plasă, prin mijlocirea Despărţămintelor Central Judeţene, pentru o colaborare mai bună între acestea şi Despărţămintele de plasă. Pe temeiul statutelor şi a noii arondări a judeţelor şi plaselor, au luat fiinţă 23 de Despărţăminte: 1. Alba cu sediul în Alba‑Iulia; 2. Arad cu sediul în Arad; 3. Bihor cu sediul în Oradea Mică; 4. Braşov cu sediul în Braşov; 5. Caraş cu sediul în Oraviţa; 6. Ciuc cu sediul în Miercurea Ciuc; 7. Cluj cu sediul în Cluj; 8. Făgăraş cu sediul în Făgăraş; 9. Hunedoara cu sediul în Deva; 10. Maramureş cu sediul în Sighet; 11. Mureş cu sediul în Tg. Mureş; 12. Năsăud cu sediul în Bistriţa; 13. Odorhei cu sediul în Odorhei; 14. Sălaj cu sediul în Zalău; 15. Satu Mare cu sediul în Satu Mare; 16. Severin cu sediul în Lugoj; 17. Sibiu cu sediul în Sibiu; 18. Someş cu sediul în Dej; 19. Târnava Mare cu sediul în Sighişoara; 20. Târnava Mică cu sediul în Blaj; 21. Timiş‑Torontal cu sediul în Timişoara; 22. Trei‑Scaune cu sediul în Sfântu Gheorghe; 23. Turda cu sediul în Turda.[32]
Inovaţia s‑a dovedit salutară. Câteva Despărţăminte Central Judeţene, „conduse de spirite de iniţiativă şi entuziaste, au dat dovadă de activitate care a depăşit chiar şi activitatea de dinainte de război”.[33]
Despărţământul Central Judeţean „Târnava Mică”, cu sediul în Blaj, este unul din cele mai active şi entuziaste Despărţăminte ale ASTREI. Este alcătuit din 3 Despărţăminte de plasă:
1. Despărţământul de plasă Blaj, cu sediul în Blaj;
2. Despărţământul de plasă Diciosânmărtin, cu sediul în Târnăveni;
3. Despărţământul de plasă Dumbrăveni, cu sediul în Dumbrăveni.
Ca şi în anii precedenţi, activitatea Despărţământului s‑a desfăşurat în 3 direcţii: colaborarea cu ASTRA centrală (Sibiu) , activitate în Blaj, în conlucrare cu şcolile şi acţiuni culturale în satele de pe teritoriul Despărţământului.
Noul comitet de conducere al Despărţământului este ales în Adunarea anuală de la Pănade în 1930, preşedinte devenind Alexandru Lupeanu‑Melin, care a acordat o importanţă deosebită consolidării cercurilor culturale de pe teritoriul Despărţământului. Au fost vizitate aproape toate cercurile, iar profesorii Blajului au ţinut conferinţe în majoritatea dintre ele. Cercurile culturale au serbat Zilele naţionale cu cinstea cuvenită. Cercurile care s‑au distins prin activitate culturală deosebită sunt: Pănade (şezătoare culturală şi rerpezentare teatrală); Ohaba (două piese de teatru); Crăciunelul de Jos (o piesă de teatru); Chesler, Spini, Valea Sasului, Bucerdea Grânoasă (piese de teatru şi şezătoare culturală); Biia, Lodroman şi Lunca (cu câte o piesă de teatru).
Preşedintele Deapărţământului din Blaj raportează Comitetului Central, în 1935, că în fiecare dintre cele 37 de comune ale Despărţământului există câte o bibliotecă poporală cu câte 80‑100 cărţi primite de la Centru.[34]
Asociaţiunea ASTRA îşi reia activitatea după război, într‑o formulă nouă. S‑au aprobat Statut şi Regulament de organizare noi.
Între anii 1924‑1925, conducerea Cercului şi‑a asumat rolul de a reorganiza agenturile (numite, de acum, cercuri culturale) şi bibliotecile poporale. În perioada interbelică, prelegerile poporale nu mai erau numite astfel, ci şezători ale Asociaţiunii, fiind însoţite de momente artistice, prilej de colaborare cu şcolile şi cu alte asociaţii şi organizaţii culturale. Preotul şi profesorul Ion Roşianu, preşedintele Despărţământului central judeţean Târnava Mică, cu sediul la Blaj, considera în 1929 că urmările războiului se resimt într‑o mare măsură, „oamenii sunt mai acaparaţi de grija aranjamentelor materiale şi politice, pentru a înţelege că nu se poate ajunge la o înflorire durabilă decât prin cultivarea sufletelor şi a minţilor”[35].
După Marea Unire s‑au obţinut rezultate impresionante în privinţa prelegerilor. Un rol semnificativ şi‑a asumat conducerea Despărţământului Blaj invitând profesori de la Academia Teologică din localitate, dar şi profesori universitari de la Cluj şi Bucureşti pentru ţine conferinţe în faţa intelectualilor din zonă. Despărţământul Blaj avea echipă proprie de conferenţiari, alcătuită din profesori, preoţi, ingineri, medici, mobilizaţi spre a trata teme de interes local. În Raportul Despărţământului central judeţean Târnava Mică al ASTREI din 1924 se menţionează prelegerile poporale şi conferinţele susţinute în comunele aparţinătoare, menţionate în anexă. În Raportul pe anul 1925, se remarcă în mode deosebit cercurile culturale ale despărţămintelor din comune, care au organizat, pe lângă prelegerile poporale, „serbări cu producţiuni teatrale, cu coruri şi cu declamări, care au fost adevărate praznice culturale şi naţionale. Poporul din acele comune (Biia, Pănade) este o adevărată oaste şi tabăra cea mai culturală a ASTREI. Bibliotecile acelor cercuri au devenit, într‑adevăr, instituţii vii, care împart lumină şi porniri nobile”[36].
Despărţământul judeţean Târnava Mică era format din 37 comune; din cele 42 aparţinătoare în noua structură administrativă, doar cele cu populaţie majoritar maghiară şi săsească nu făceau parte. Activitatea cea mai eficientă este desfăşurată în timpul preşedenţiei prof. Alexandru Lupean‑Melin (1930‑1937), când Comitetul director îşi concentrează forţele pentru a atrage toată intelectualitatea din Blaj şi zonă spre realizarea unor iniţiative majore: înfiinţarea de Şcoli ţărăneşti, editare de ziare, reorganizarea cercurilor şi bibliotecilor poporale, conferinţe în colaborare cu Extensiunea universitară din Cluj, organizarea serbărilor jubiliare ale ASTREI în anul 1936. Despărţământul Blaj nu desfăşoară o activitate izolată. E reprezentat la manifestările Asociaţiunii de personalităţile marcante ale vremii. La Adunarea Generală a ASTREI ţinută la Târgu Mureş în zilele de 8‑9 septembrie 1934 participă: Alexandru Luprean‑Melin, dr. Augustin Popa şi Corilan Suciu – membrii în Comitetul Central; dr. Ioan Bianu, Iuliu Maior şi Grigore Pădurean – membrii în comitetul Despărţământului Blaj; Ioan Lupean şi Solomon Orian – membrii ai Despărţământului Blaj. Ca urmare a apelului adresat de Biroul Central, cu nr. 23/26 ianuarie 1935, conducerea Despărţământului hotărăşte să se implice în organizarea şcolii ţărăneşti – cea mai importantă iniţiativă a Asociaţiunii în perioada interbelică. Preşedintele Alexandru Lupean‑Melin, sprijinit de Comitetul director al Despărţământului, decide înfiinţarea a două şcoli ţărăneşti: Şcoala ţărănească pentru tineri, Şcoala superioară pentru fete, adresând apel instituţiilor locale prefectura, primăria, Camera de Agricultură şi Comerţ pentru acordarea de subvenţii. În vederea unei mai bune propagande culturale, o altă iniţiativă a conducerii ASTRA Blaj, repartizarea între membrii comitetului şi câţiva membrii activi ai ASTREI, susţinerea prelegerilor poporale în fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare. Raportul general despre activitatea Despărţământului Blaj al ASTREI pe anul 1934‑1935 , prezentat Adunării Generale, ţinută la Spring, în 24 iunie 1935, consemnează realizările importante ale comitetului şi ale preşedintelui, ales pe un ciclu de 5 ani, în Adunarea generală de la Pănade, în iunie 1930: s‑au înfiinţat şi reînfiinţat cercuri culturale în aproape toate comunele din Despărţământul Blaj (26 din 42 de comune); s‑a menţinut contactul cu preşedinţii cercurilor, a crescut, prin donaţii de la centru, numărul cărţilor din bibliotecile poporale, s‑aui ţinut prelegeri populare la sate şi conferinţe pentru intelectuali la Blaj. Cărţile din Biblioteca poporală a Asociaţiunii şi calendarele primite de la Biroul Central din Sibiu au fost distribuite bibliotecilor poporale. Toate cele 36 de cercuri au primit o broşură cu o conferinţă‑model a profesorului dr. Coriolan Suciu, pentru a organiza comemorarea martiriului lui Horea, Cloşca şi Crişan la 150 de ani. S‑a continuat activitatea de propagandă culturală, comitetul a organizat 73 prelegeri poporale la sate şi 5 conferinţe pentru publicul blăjean.
O altă preocupare a comitetului a fost înzestrarea cercurilor culturale cu dulapuri pentru biblioteca cercului. Din partea Despărţământului s‑a confecţionat un dulap‑tip pentru biblioteca cercului din Valea Sasului, urmărind ca şi celelalte cercuri culturale, din taxele de membri ajutători şi din încasările de la activităţile culturale, să‑şi facă un dulap după modelul dat, unde să adăpostească cărţile ASTREI. Sunt evidenţiate cercurile culturale care au organizat manifestări independente şi au raportat despre acestea. Astfel, se menţionează cercurile care au trimis rapoarte preşedintelui Lupeanu‑Melin: Crăciunelul de Jos, Valea Sasului, Proştea Mare, Spini, Iclod, Lunca, Lodroman, Micpsasa, Biia, Bucerdea Grânoasă, Pănade, Cistei, Veza şi Tiur. A crescut impresionant numărul membrilor: 9 membri fondatori, 32 membri pe viaţă, 52 membri activi şi 472 membri ajutători, total 565 (vezi Anexa membrilor din 1936). Dintre membrii pe viaţă, Despărţământul a pierdut pe marele mitropolit Vasile Suciu, supranumit „vodă al şcolilor româneşti” (Nicolae Iorga), fost preşedinte al Asociaţiunii (1911‑1922) şi membru al Comitetului Central (1922‑1930). Cu prilejul înmormântării sale, ASTRA a ţinut să‑i dea cinstea cuvenită, însuşi preşedintele Iuliu Moldovan de la Cluj a luat parte la funeralii. Revista ASTREI, „Transilvania”, consemnează evenimentul şi evocă personalitatea distinsului membru care a depus mult suflet şi dăruire în slujba dăruirii ASTREI. În acelaşi an, s‑au stins Alexandru Pop şi Iuniu Brut Micu (membru activ), contabilul Administraţiei centrale capitulare.[37]
Procesul‑verbal luat în Adunarea Despărţământului central judeţean Trnava Mică, cu sediul la Blaj, ţinută la 24 iunie 1935 în comuna Spini consemnează numele participanţilor (mulţi intelectuali blăjeni şi reprezentanţi ai cercurilor culturale din Spini, Biia şi Pănade). Programul adunării se desfăşoară conform tradiţiei ASTREI: întâmpinarea oaspeţilor la gara din Şona, cu mare alai („un banderiu de călăreţi au însoţit trăsurile pe tot parcursul de 3 km”), în comună a fost ridicată o poartă de triumf, întregul poporul aşteaptă solemn, în frunte cu preotul Alimpiu Costea. Diupă primirea caldă, preşedintele Despărţământului, Al. Lupean‑Melin rosteşte conferinţa „Însemnătatea ASTREI”, urmând ceremonialul deja cunoscut în toate adunările ASTREI. Evenimentul important este alegerea noului comitet al Despărţământului central judeţean cu sediul la Blaj, pe o perioadă de 5 ani.
Anul 1936 este consacrat pregătirii şi desfăşurării Adunării generale jubiliare a Asociaţiunii la Blaj. Vicarul Victor Macavei, vicarul mitropoliei greco‑catolice, prezent la Adunarea de la Satu Mare, ţinută în toamna anului 1935, primeşte invitaţia, împreună cu delegaţi ai Despărţământului Blaj, de a organiza Adunarea jubiliară, în acelaşi vechi centru cultural al neamului, unde şi‑a serbat şi jubileul de 50 de ani în anul 1911. Problema cea mai urgentă era terminarea Palatului cultural. În acest scop, preşedintele Despărţământului solicită sprijinul Comitetului Central preşedintelui pentru a interveni la guvern şi chiar la Majestatea Sa Regele spre a obţine fondurile necesare terminării lucrărilor. Iuliu Moldovan, preşedintele ASTREI, e prezent în audienţă la rege, solicitând sprijin ca palatul să se poată termina la timp (Apud Valer Moga, op.cit., p. 134). O iniţiativă a comitetului în preajma Adunării jubiliare de la Blaj o constituie înfiinţarea pe teritoriul Despărţământului a organizaţiilor de şoimi, după modelul Despărţământului Cluj.
Serbările jubiliare de la Blaj au avut puternic ecou în presă. Prezenţa Majestăţii Sale Regele, a membrilor Guvernului, a tuturor arhiereilor din Ardeal şi Banat, a celor două biserici naţionale, a ridicat prestigiul, valoarea serbărilor jubiliare. Raportul General al ASTREI despre activitatea pe anul 1936/1937 prezentat Adunării Generale a Despărţământului, ţinută la Veza, menţionează preocuparea în câteva direcţii majore: organizarea Adunării Generale jubiliare de 75 de ani – serbarea bicentenarului Blajului – şi ciclul de conferinţe organizat de Comitetul Despărţământului pentru a pregăti atmosfera necesară acestui jubileu bicentenar. Organizarea Şcolii Superioare ţărăneşti pentru fete la Blaj, conferinţe şi prelegeri poporale la sate, precum şi menţinerea legăturilor cu cercurile culturale; organizarea Zilei ASTREI şi a serbării de 1 Decembrie; consolidarea legăturii cu Biroul şi Comitetul Central de la Sibiu.
Şi anul 1937, Comitetul, prin intervenţia preşedintelui, hotărăşte deschiderea ambelor şcoli ţărăneşti (pentru bărbaţi şi pentru fete), menţionând sprijinul acordat din partea Comitetului Central şi a instituţiilor blăjene. Comisia alcătuită din dr. Coriolan Suciu, Grigore Pădurean şi Nicolae Comşa face pregătirile necesare pentru deschiderea şcolilor. Procesul‑verbal luat în Adunarea generală a Despărţământului Blaj, ţinută în 11 iulie 1937 în comuna Veza se consemnată rezultatele obţinute în desfăşurarea şcolii ţărăneşti.
Se fac demersuri la Inspectoratul Regional Târgu Mureş, prefectura judeţului, Ministerul Agriculturii, Camera de Agricultură a Judeţului Târnava Mică pentru a sprijini şcolile ţărăneşti şi în continuare. S‑a fixat la Hidrifaia şcoala pentru plugari.
Programul de activitate, fixat de preşedintele Ştefan Manciulea pentru 1938 (Alexandru Lupean‑Melin se stinge în 1937) este în conformitate cu cerinţele zilei. Chestiunea şcolii ţărăneşti rămâne prioritate permanentă. Problema edilitară a satului este concentrată pe înfiinţarea Casei Culturale, construirea de troiţe, fântâni, iar în plan cultural înfiinţarea de coruri, fanfare.
Procesele‑verbale din anul 1939, luate în şedinţele ordinare ale comitetului, evidenţiază solicitările repetate de a susţine echipele culturale cu logistica adecvată şi sprijin material. Problema principală, şcoala ţărănească, este organizată pe un an (nu doar pentru câteva săptămâni), dar preşedintele, fiind reţinut din funcţia de inspector şcolar 25 de zile în fiecare lună, roagă comitetul să‑l absolve de această funcţie, rămânând numai membru în comitet.
În anul 1939, conducerea revine vicepreşedintelui Traian Micia, susţinut de Nicolae Comşa, care îşi asumă rolul de organizator al satelor pe noi principii. Activitatea este direcţionată în câteva domenii, conferinţe la Blaj, în colaborare cu Asociaţiunea, sărbătorirea zilei de 1 Decembrie, înscrierea de noi membri şi achitarea taxei, permanentizarea şcolii ţărăneşti.
La selecţionare Comitetului Central al ASTREI, comitetul Despărţământului Blaj a trimis din biblioteca centrală câteva sute de piese, acte, corespondenţă pentru expoziţia retrospectivă organizată cu prilejul serbărilor ASTREI din 9‑11 septembrie 1939.
Despărţământul de plasă Dumbrăveni are iniţiative demne de apreciat. S‑au înfiinţat 2 cercuri, reprezentând o experienţă nouă în activitate: Cercul cultural cu membri ţărani bătrâni care a contribuit la fondul pentru Casa Naţională şi la fondul pentru drapelul cercului şi Cercul cultural cu membri ţărani tineri, preocupaţi de activitate artistică (dansuri populare şi cor). Cele două cercuri au adunat suma de 5.500 lei pentru populaţia din Basarabia afectată de secetă. Despărţământul a tipărit darea de seamă pentru Adunarea Generală şi multe conferinţe sub formă de broşură.
Ultimul document de arhivă pe care l‑am avut la îndemână prezintă tabloul Despărţămintelor central judeţene şi de plasă din judeţele Alba, Huneodara, Sibiu, Târnava Mare şi Târnava Mică, în care figurează preşedinte al Despărţământului Central Judeţan „Târnava Mică”, prof. dr. Coriolan Suciu.
După 1990, se reînfiinţează o parte dintre cercurile culturale dar apar şi altele noi: Roşia de Secaş (1997), Ohaba (1997), Sâncel (1998), Pănade (1999), Biia, Crăciunelu de Jos (2000), Cergău Mare, Şona (2001), Jidvei (2002), Cetatea de Baltă, Căpâlna de Jos (2003), Bucerdea Grânoasă, Mihalţ (2005), Micăsasa, Cenade, Valea Lungă, Lunca. De asemenea, după 1998 au fost înfiinţate în şcolile Blajului mai multe cercuri de elevi, având preocupări diverse: istorie, literatură, folclor, artă plastică: Cercul de istorie şi Cercul de folclor de la Şcoala Generală Nr. 1 (astăzi, „Toma Cocişiu), Cercul de istorie şi literatură de la Colegiul Naţional „I. M. Calin”, Cercul de elevi de la Grupul Şcolar „Timotei Cipariu”, Cercul de elevi de la Grupul Şcolar Agricol. De asemenea, Cenaclul literar‑artistic al Despărţământului blăjean „Fântani ale darurilor”, care a atras, susţinut şi promovat numeroşi tineri talentaţi din şcoli.
[1] Ion Breazu, „Temeiurile populare ale literaturii române din Transilvania“, în Studii de literatură română şi comparată, Ed. Dacia, 1970, Cluj‑Napoca, p. 32.
[2] Idem, Ibidem.
[3] Ştefan Manciulea, Timotei Cipariu şi ASTRA, Blaj, 1943, Tipografia Seminarului, p. 90
[4] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Alba, Fond Astra, Despărţământul XX Blaj, Dosar 4/1885, fila 4.
[5] Idem, fila 25.
[6] Idem, Ibidem.
[7] „Transilvania“, An XXVI,
[8] Idem.
[9] Idem, p. 257.
[10] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Alba, Fondul Asociaţiunii, Despărţământul Blaj, Dosar 5/ 1886, fila 20
[11] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Alba, Fondul Asociaţiunii, Despărţământul Blaj, Dosar 4/ 1888, fila 44
[12] „Transilvania“, anul XXV, 1894, Sibiu, pag. 164.
[13] Idem, Ibidem.
[14] Direcţia Judeţeană Alba, Fondul Asociaţiunii, Despărţământul Blaj, Dosar 3/ 1896, Raport despre activitatea Despărţământul Blaj, fila 53; Dosar 5/1897‑1898, fila 47.
[15] Idem, Ibidem.
[16] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Alba, Fondul Asociaţiunii, Despărţământul Blaj, Dosar 7/ 1898, fila 44
[17] Idem Ibidem, Fila 52
[18] Idem, Ibidem, Dosar 7, Fila 70.
[19] „Transilvania”, Anul XXV, 1904, Analele Asociaţiunii, Nr. 1, 1904, p. 27
[20] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Sibiu, Fondul Asociaţiunii ASTRA, Despărţământul Blaj, Fila 1
[21] „Transilvania“, nr. 1‑12, 1 Decembrie 1919. Raprotul despre activitatea din anul 1919 şi o privire asurpa lucrărilor comitetului în anii 1913‑1917, pag. 3‑35.
[22] „Transilvania”, nr. 4 jubliar, anul 1911, p. 557
[23] „Transilvania“, 1908, p. 20.
[24] „Transilvania”, iulie 1916, pag. 98.
[25] Consiliul Naţional Român Blaj 1918‑1919, ed. îngrijită de Viorica Lascu şi Marcel Ştirban, Edit. Dacia, Cluj‑Napoca, vol. I, 1978, pag. 54.
[26] „Transilvania”, 1924, pp. 404‑406
[27] Publicate în antologia Consiliul Naţional Român din Blaj (1918‑1919), ediţie îngrijită de Marcel Ştirban şi Viorica Lascu, Editura Dacia, Cluj‑Napoca, vol. I, 1978, vol. II, 1980.
[28] „Unirea” Blaj, nr. 68, 4 nov. 1918, p. 4.
[29] „Unirea”, număr de propagandă 5, 17 nov. 1918, p. 2.
[30] Consiliul Naţional..., op. cit.
[31] Vezi anexa cu preşedinţii cercurilor din 1936, publicată în „Răvaşul Astrei”
[32] „Transilvania”, 1926, pp. 402‑404
[33] „Transilvania”, nr. 4, 1936, p. 333
[34] Dosar nr. 9/1930‑1935, Raport prezentat la Adunarea ţinută la 24.06.1935 Spini
[35] Apud Valer, Moga, op.cit., p. 194.
[36] „Transilvania”, 1926, p. 497‑498.
[37] Cf. Arhivele Statului Alba Iulia, Dos. 9, Fond ASTRA, fila 105.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu