| |
Una dintre cele mai importante iniţiative ale Despărţământului Blaj, în sensul ideii de culturalizare a maselor, este organizarea Şcolii Ţărăneşti urmând modelul experimentat de Asociaţiunea ASTRA prin Despărţămintele Sighet şi Braşov, model adaptat condiţiilor locale.
În selecţionarea tinerilor ţărani, Conducerea Despărţământului a avut în vedere următoarele: ţăranii care vin la şcoală să aibă gospodării proprii pentru ca să poată fi puse în practică cunoştinţele teoretice învăţate, întorcându‑se în sat tinerii să devină exemple prin ceea ce puteau realiza în gospodăria proprie; tinerii să se înscrie de bunăvoie şi să fie interesaţi de cursurile organizate pentru pregătirea lor, prezenţa obligatorie la toate cursurile, întrucât programul era întocmit pe o perioadă de 30 de zile, cursurile fiind concentrate pe diferite domenii. Programul a avut un caracter practic şi teoretic, acordându‑se o importanţă deosebită activităţilor aflate în directă legătură cu viaţa ţăranului, fără a se neglija cultura generală.
Şcoala Ţărănească Superioară funcţionează în perioada 1934‑1939, pentru buna desfăşurare a cursurilor implicându‑se pe lângă membri comitetului şi membri ASTRA, profesorii: Octavian Modorcea, Celestin Cherebeţiu, Alexandru Pop, Alimpiu Barna, Emil Pop, Victor Frâncu şi alţii. Cursurile se organizează de obicei primăvara, pe o durată de 3 săptămâni iar cursanţilor li se asigura, pe cheltuiala Despărţământului, masă şi cazare. Preşedintele Alexandru Lupeanu Melin hotărăşte deschiderea Şcolii Superioare Ţărăneşti în 27 aprilie 1934 bucurându‑se de sprijinul şi colaborarea membrilor din comitet: Dr. Ioan Bianu vicepreşedinte; Dr. Coriolan Suciu secretar, Ioan Popu Câmpeanu, Ştefan Roşianu, Iuliu Maior, Dumitru Neda, Leon Maior, Teodor Megieşan, Nicolae Comşa. De la început, Comitetul hotăreşte vizitarea comunelor, ţinându‑se prelegeri pentru popor şi reorganizând cercuri culturale în martie 1934 în comunele: Sâncel, Veza, Spini, Cistei, Mănărade, Spătac, Tăuni[1]. Prin activitatea acestor cercuri se urmăreşte stimularea tinerilor ţărani de a frecventa Şcoala Ţărănească.
Prin adresa nr. 1129 din 28 martie 1934, Biroul Central din Sibiu anunţă trimiterea sumei de zece mii lei pentru Şcoala Ţărănească prin Banca Albina iar preşedintele Camerei de Agricultură a înaintat programul cu repartizarea materiilor de ştiinţe agricole ce urmau să fie predate în mod gratuit de către inginerii agronomi ai Camerei. Fiind asigurată în parte situaţia materială a şcolii, Biroul Despărţământului a trimis apeluri în 55 de comune din Judeţul Târnava Mică – Despărţămintele Blaj, Diciosâmărtin (Târnăveni), Dumbrăveni ale Astrei – pentru înscrierea la Şcoala Ţărănească[2]. În urma apelului lansat de conducerea Despărţământului ASTRA Blaj, s‑au înscris 23 de tineri.
Conducerea Despărţământului decide data începerii cursurilor, selecţionarea celor ce vor fi primiţi şi colaborează intens cu toate instituţiile pentru a oferi spaţii necesare şi condiţii optime desfăşurării cursurilor, obţine sprijin material de la Administraţia Centrală Capitulară şi de la Seminarul Teologic (saltele, paturi, perne etc.). Şcoala de Menaj, Liceul de băieţi şi Banca de credit „Patria” oferă săli pentru cursuri şi mobilier adecvat; Camera de Agricultură şi Consileriatul Agricol acordă premii cursanţilor în unelte agricole iar profesorii din şcolile blăjene contribuie la predarea cursurilor, oferindu‑se voluntar. Cu prilejul serbării de închidere a cursurilor, care a avut loc în 17 mai 1934, în sala de gimnastică a Liceului de băieţi, preşedintele Despărţământului, Alexandru Lupeanu, a rostit o însufleţită cuvântare în care face istoricul şcolii ţărăneşti, arătând scopul urmărit de ASTRA „înzestrarea ţăranilor noştri cu o seamă de cunoştinţe generale şi cu un număr de cunoştinţe teoretice şi practice privitor la agricultură pe care să le utilizeze în gospodăria proprie şi nicidecum să nu râvnească la dobândirea de funcţii la oraş în urma şcolii pe care a urmat‑o”.[3]
În anul 1936, la 15 aplilie, Comitetul de Conducere al Despărţământului Blaj a hotărât să deschidă o Şcoală Ţărănească Superioară pentru fete. În acest sens adresează un apel prin care solicită preşedinţilor cercurilor culturale, învăţătorilor şi preoţilor, să‑l facă cunoscut fetelor tinere, precizându‑se în apelul publicat în revista „Răvaşul Astrei” „se primesc cel mult 2 eleve, tinere fete între 16‑20 de ani care au terminat 4 clase primare la şcoala din sat şi aduc adeverinţă de la preotul comunei că au purtări frumoase creştineşti”[4]. Deschiderea şcolii se face în plină primăvară, pentru ca elevele să‑şi poată însuşi cunoştinţe teoretice şi practice, prin lucrările de grădinărit şi să poată cerceta fermele model. Şcoala este organizată pe o durată de trei săptămâni iar elevele primesc pe timpul şcolarizării, locuinţă şi hrană fără nici o plată însă „sunt datoare să‑şi aducă un costum de haine pentru purtat şi un rând de haine pentru Duminică şi alte mărunţişuri de lipsă”.
Cursurile au început în 14 mai şi s‑au încheiat la 9 iunie 1936, înscriindu‑se 30 de eleve din mai multe judeţe ardelene. Programa şcolară conţinea material informativ şi practic despre ceea ce trebuie să ştie o gospodină bună, predându‑se atât cunoştinţe teoretice cât şi practice, necesare unei ţărănci românce şi creştine. La sfârşitul cursurilor acestei şcoli s‑a organizat un festival artistic în care elevele „au dovedit o impresionantă iscusinţă şi simţ estetic”.
Desfăşurarea cursurilor a avut loc la Şcoala de Menaj pentru Fete din Blaj sub conducerea şi supravegherea directoarei Paraschiva Tâmpănariu care le‑a asigurat, cu întreg colectivul de profesoare, cunoştinţe necesare pentru a deveni bune gospodine şi model pentru consătenele lor în arta menajului, în ţesut, grădinărit, igienă, educaţie fizică, cunoştinţe pentru îngrijirea şi creşterea copiilor, îngrijirea bolnavilor, cunoştinţe generale de istorie, geografie şi civilizaţie, coruri; mai presus de toate creştere religioasă şi naţională.[5]
La 24 mai 1937 s‑au deschis două Şcoli Ţărăneşti: una pentru băieţi şi alta pentru fete, cursurile fiind programate pe o durată de trei‑patru săptămâni iar cheltuielile fiind suportate de conducerea Despărţământului. În 17 iunie 1937 s‑au închis festiv cursurile Şcolii Superioare Ţărăneşti pentru fete. Au frecventat şcoala 25 de eleve, fete fruntaşe din comunele Despărţământului, care o lună întreagă s‑au străduit, sub îndrumarea iscusită a profesorilor (ce n‑au primit remuneraţii), să‑şi întregească cunoştinţele şi să se desăvârşească în organizarea gospodăriei ţărăneşti[6] De asemenea, Comitetul Despărţământului Blaj al Astrei organizează şi în anul 1938, sub preşedinţia prof. Ştefan Manciulea, secretar fiind Virgil Stoica, o Şcoală Ţărănească pentru Băieţi, pentru a‑i deprinde cu o bună rânduială ţărănească. În programa şcolară erau prevăzute cursuri de: cunoştinţe generale de agricultură, pomicultură, stupărit; deprinderi creştineşti, cunoaşterea legilor ţării; cunoştinţe generale de istorie, geografie, literatură, coruri, igienă şi educaţie fizică; organizarea culturală a satului lor.
Partea practică a programului şcolar se desfăşoară la ferme pentru ca fiecare tânăr să poată cunoaşte metodele moderne de cultivare a pământului. Cursurile încep în ziua de 5 mai 1938 şi durează până în 27 mai (3 săptămâni). Din partea Astrei Centrale s‑a acordat suma de zece mii de lei, cursanţii beneficiind de masă şi cazare gratuite. La sfârşitul cursurilor s‑au acordat premii în unelte agricole şi cărţi.[7]
În acelaşi an, ASTRA Blaj deschide o Şcoală Ţărănească pentru gospodarii din judeţul Târnava Mică. Şcoala este organizată pe o durată de 2 luni (o lună în iarnă şi una în primăvară) cu scopul de a pregăti gospodari care să înveţe tehnici şi metode moderne pentru lucrarea pământului pe întreg cuprinsul judeţului. În programul şcolii intră aceleaşi materii ca şi la şcoala pentru băieţi, în plus se predau cunoştinţe despre cooperaţie. Cursurile încep în ziua de 14 noiembrie şi durează până în ziua de 18 decembrie, urmând să fie continuate în lunile martie‑aprilie 1939[8]. În acest timp, preşedintele Despărţământului, dr. Traian Migia şi secretarul Gafton Ioraş, au acordat importanţă deosebită susţinerii în continuare a Şcolilor Ţărăneşti.
În anul 1939, a fost organizată Şcoala Ţărănească pentru săteni, fete şi băieţi, iar cursurile s‑au încheiat festiv la Bucerdea Grânoasă. Încheierea cursurilor organizate pentru săteni şi sătence s‑a desfăşurat sub patronajul Comitetului de Conducere al Despărţământului Blaj al Astrei şi cu sprijinul Conducerii Camerei Agricole din judeţul Târnava Mică. Au onorat cu prezenţa, printre alţii: Dr. Traian Migia, prefectul judeţului, Ştefan Manciulea, V. Micu, V. Boieriu şi alţii.
Şcoala Ţărănească Superioară de la Blaj s‑a realizat cu minime cheltuieli materiale dar cu o foarte largă şi generoasă contribuţie sufletească din partea conducătorilor şi profesorilor însufleţiţi de ideea pe care ASTRA dorea să o realizeze. „Sufletul acestor intelectuali a putut ţine locul statului, absent de la datorie (...) a putut completa lipsurile educaţiei şcolare, a putut împreuna mâinile celor două biserici când se părea că nu nimeresc drumul ducător spre aceeaşi ţintă”[9].
Înfiinţată din iniţiativa şi cu sprijinul Asociaţiunii Astra, Şcoala Ţărănească a cunoscut pe tot cuprinsul Ardealului succese impresionante. Au luat fiinţă peste 70 de Şcoli Ţărăneşti, multe dintre ele întrecând realizarea şcolii din Maramureş care a fost cea dintâi. Între acestea, se remarcă şi Blajul care organizează Şcoala Ţărănească Superioară în fiecare an din 1934 până în 1939, atât pentru băieţi cât şi pentru fete. În viziunea organizatorilor, susţinătorilor şi a elevilor, Şcoala Ţărănească apare ca un dar al Astrei oferit neamului românesc cu benefice consecinţe pe lungă durată: mentalitate schimbată spre înnoire, atitudine deschisă faţă de cultură şi şcoală, faţă de drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti, gospodării mai bine îngrijite, realizări practice (livezi de pomi roditori, pepiniere, stupării moderne, cooperative şi alte asociaţii economice), „un suflu nou în toată viaţa publică a satelor noastre de unde se recrutează elevii Şcoalei Ţărăneşti”[10]
[1] Arhivele Naţionale Alba, Fond Astra, Dosar 9, 1934, fila 51
[2] Dosar 9, 1934, fila 52
[3] Dosar 9, 1934, fila 58
[4] „Răvaşul Astrei”, Anul I Blaj 20 Aprilie 1936, nr. 1 pag. 8
[5] Alexandru Lupeanu Melin, Şcoala Ţărănească pentru Fete la Blaj, în „Răvaşul Astrei” nr. 1, 20 aprilie 1936, pag. 8
[6] « Unirea”, Blaj, XLVII, nr. 26, 1937, pag. 8
[7] Dosar 10, 1938, fila 85; Apud „Unirea” Blaj, XLVIII, nr. 17, 1938, pag. 8
[8] Dosar 10, 1938, fila 85; Apud „Unirea” Blaj, XLVIII, nr. 17, 1938, pag. 8
[9] Dr. V. Ilea, „Darul Astrei jubiliare”, Şcoala Ţărănească în Transilvania, Buletin de tehnică a culturii nr. 4 anul 67, 1936, Sibiu, pag. 226
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu