| |
Prelegerile populare au constituit o preocupare consecventă pentru membrii Comitetului Despărţământului Blaj. Odată cu înfiinţarea agenturilor şi bibliotecilor poporale apare şi interesul pentru organizarea prelegerilor poporale, privite ca mijloc esenţial de formare a gustului pentru cultură şi de pregătire a conştiinţelor pentru cauza naţională. Conducătorii şi membrii Despărţământului sau angajat la o muncă unitară, statornică şi conştientă, susţinută aproape numai de pătura cărturărească. De la înfiinţarea primelor agenturi şi biblioteci din anul 1896, comunele aparţinătoare au fost cercetate, ţinânduse prelegeri poporale prin care li se transmiteau ţăranilor cunoştinţe teoretice şi practice menite să le asigure propăşirea materială şi dezvoltarea spirituală.
În ultimele trei decenii ale secolului al XIXlea, prelegerile erau susţinute de preoţii şi dascălii comunelor unde figurau agenturi (cercuri culturale) ASTRA. Printro circulară din 21 aprilie 1892 directorul Despărţământului, Ion Germanu, adresa preoţilor din toate parohiile un Apel, cerându‑le să binevoiască a stărui din toate puterile spre sprijinirea şi înaintarea scopului Asociaţiunii.[1] La Adunarea Generală ţinută în iunie 1892 se decide să se trimită apeluri preoţilor, dar şi altor „inteligenţi” din comună, care să colaboreze la activitatea de luminare a satelor.
Prelgerile poporale, prezente de timpuriu în viaţa Despărţământului Blaj, au fost aplicate mai intens de la 1900. Măsuri speciale au vizat permanentizarea lor. Conferenţiarii menţionaţi în revista „Transilvania” au fost nu numai intelectuali şi cărturari blăjeni, cât preoţi şi învăţători de la sate, care prin numeroase prelegeri şi conferinţe popularizează Asociaţiunea, locul şi rolul ei în viaţa românilor din Transilvania.
Până la Marea Unire prelegerile poporale au ocupat locul principal în programele Despărţământului Blaj. În anul 1907 au fost organizate un număr de treizeci şi cinci de prelegeri în comunele Veza, Pănade, Spini, Mănărade, Sâncel, Iclod, Mihalţ, Cergău Mare, Ciufud, Roşia de Secaş, Lunca. Conferenţiarii erau mai ales profesorii de la şcolile din Blaj: Ioan F. Negruţiu, Dr. Ambroziu Cheţianu, Nicolae Pop, Alex. Ciura, Ştefan Roşianu. Subiectele tratate reflectă intenţia de a populariza scopul Asociaţiunii şi îndrumarea ţăranilor spre noi forme de cultivare a pământului şi de organizare a gospodăriilor. Amintim câteva titluri care evocă semnificativ interesul pentru ridicarea culturală şi materială a satelor: „Istoricul Asociaţiunii”, „Despre folosul viilor şi cultura lor modernă”, „Despre revistele poporale”, „Despre albine şi folosul cel aduc omului”, „Legea de câmp”, „Deosebitele feluri de nutreţ”, „Originea limbii şi a neamului românesc”, „Îngrijirea sănătăţii”, „Nutrirea şi îmbrăcămintea ţăranului român” etc.[2]
În raportul general al Despărţământului Blaj din 7‑8 august 1908 se evidenţiază preocuparea Asociaţiunii de a răspândi şi întări cultura naţională în rândul cărturarilor „mai ales îndatorirea de a munci pentru răspândirea învăţăturii în popor, căci numai atunci poate fi socotită ocrotitoare, dreaptă şi bună, când se îngrijeşte deopotrivă de toate păturile sociale ale neamului nostru.[3] În continuare se precizează mijloacele prin care Asociaţiunea poate veni în sprijinul ţărănimii: publicarea, în fiecare lună, a unei broşuri din colecţia „Biblioteca poporală” a Asociaţiunii, care se va trimite gratuit bibliotecilor Despărţământului şi membrilor ajutători. Prin aceste broşuri, scrise de specialişti pe înţelesul tuturor, se urmărea popularizarea cunoştinţe din toate domeniile: literatură, istorie, economie, comerţ, industrie etc. Conducerea Despărţământului Blaj (preşedinte Ioan F. Negruţiu) se implică în manifestările propuse să dezvoltă o activitate de propagandă la sate, care se reflectă şi în presa blăjeană („Unirea”), cât şi în revista „Transilvania”, organul Asociaţiunii de la Sibiu.
În anul 1909, preşedintele Despărţământului Ioan F. Negruţiu împreună cu membrii Comitetului organizează prelegeri populare în comunele: Crăciunelul de Jos, Sânmiclăuş, Valea Sasului, Bălcaci, Biia, Tău, Cenade, Broşteni, Hususău (Valea Lungă), Lodroman, Spătac, Lupu, Şoroştin, Micăsasa, Ohaba, Colibi. În fiecare localitate participă un grup de conferenţiari, tratând probleme diferite de larg interes pentru ţărani. De exemplu: „Asociaţiunea”, „Alcoolismul şi urmările lui”, „Folosirea raţională a banilor împrumutaţi”, susţinute de profesorii blăjeni, dr. I. Bălan, Ştefan Roşianu, Ambroziu Cheţianu. Prelegerile se desfăşoară pe baza unui program riguros în diferite cercuri ale Despărţământului.
Problema prelegerilor după Marea Unire rămâne preocuparea esenţială pentru conducerea Despărţământului Blaj.[4] Revista „Transilvania” comentează situaţia acestor acţiuni, menţionând comunele, numele conferenţiarilor şi temele prezentate. Se evidenţiază o evoluţie în viziunea abordării temelor şi ritmicitatea prezentării lor, cât şi în sporirea interesului ascultătorilor. Oferim mai jos situaţia concretă: în comuna Ciufud învăţătorul Toma Cocişiu a susţinut tema „Ziua de 3/15 mai”; prof. Ioan Pop a vorbit despre „Rostul Asociaţiunii”. În comuna Mănărade, dr. Ioan Bianu a susţinut tema: „Sfaturi juridice şi administrative”; dr. Alexandru Măcelariu „Boalele contagioase”, iar prof. Iuliu Maior „Zile de 3/15 mai 1848”. În comuna Sâncel, dr. Ioan Bălan, canonic şi ing. Emil Negruţiu au tratat temele „Folosul învăţăturii şi respectul bătrânilor”; „Cooperativele şi exportul de vite”. În comuna Tiur grupul de conferenţiari alcătuit din învăţătorul Toma Cocişiu, Sever Frăţilă, preot, prof. Ioan Pop şi Iosif Pop au vorbit despre: „Ziua de 3/15 mai” , „Rostul Asociaţiunii”, „Foloasele învăţăturii”, „Însemnătatea serbărilor naţionale”. În comunele Spătac si Veza prof. Ioan Popu şi Coriolan Suciu au conferenţiat despre: „Folosul meseriilor” şi „Ziua de 3/15 mai în lumina anului 1848” .
Cu prilejul adunării cercuale ţinute la Şoroştin, în 12 iunie 1909, dr. Ambroziu Cheţianu a vorbit despre scopul Asociaţiunii, prof. Alex. Ciura despre „Eminescu şi literatura populară”, iar prof. Gavril Precup despre „Conservarea portului naţional”. Cu ocazia adunării cercuale din Ohaba (2 august 1910) prof. Alex. Ciulea a ţinut o prelegere despre „Ion Creangă”.
Membrii secţiunilor ştiinţifice‑literare din cadrul Despărţământului Blaj: dr. Augustin Bunea, canonic (Secţiunea istorie), dr. Ambroziu Cheţianu, prof. (Secţiunea ştiinţă), dr. Vasile Hossu, canonic (Secţiunea economică), Ioan F. Negruţiu, prof. (Secţiunea şcolară), Emil Viciu, prof. (Secţiunea ştiinţă) se numără printre conferenţiarii cei mai buni care colindă toate centrele româneşti, susţinând prelegeri la sate şi conferinţe la oraşe pentru intelectuali. Conferinţele constituie mijloc important la educaţia cărturarilor, prin acestea contribuind la solidaritatea intelectuală a cărturarilor români.
În anul 1909 se continuă cu acelaşi interes susţinerea prelegerilor poporale, care sunt primite cu interes deosebit în cercurile de la: Tău, Cenade, Broşteni, Hususău (Valea Lungă), Spătac, Lodroman, Lupu, Şoroştin, Ţapu, Micăsasa, Colibi etc. O nouă circulară din partea Conducerii Centrale către directorii Despărţămintelor, cu numărul 1493/1910, face apel la întreaga cărturărime de pe teritoriul Despărţământului să ţină prelegeri şi să organizeze şezători la sate, duminica şi în sărbători. Comitetul Central a votat suma de 2000 coroane, care să se distribuie în anul 1911, în părţi egale de câte o sută coroane, între 20 despărţăminte ale Asociaţiunii, între care figurează şi Despărţământul Blaj. În acest sens se stimulează interesul pentru o mai atentă şi mai responsabilă organizare a prelegerilor poporale.
Se alcătuiesc echipe de conferenţiari specializaţi, care vor expune teme de interes cultural, economic şi sanitar. În comuna Tău, grupul de conferenţiari (dr. I. Bălan, notar cons. şi profesorii Ştefan Roşianu, Alex. Cheţianu) tratează temele: „Asociaţiunea, alcoolismul şi urmările lui”; „Folosirea raţională a banilor împrumutaţi”. În comuna Cenade, grupul conferenţiarilor (Al. Ciura, Ioan Maior agronom, I. Bălan, V. Muntean şi Nicolae Pop) prezintă temele: „Asociaţiunea”, „Bolile vitelor”, „Asigurările”, „Alcoolismul”, „Nobilitatea pomilor”. În comunele Hususău, Lodroman, Spătac, Broşteni, Lupu, grupul conferenţiarilor (A. C. Domşa publicist, Em. Vlassa proprietar, Emil F. Negruţiu agronom; profesorii I. F. Negruţiu, dr. Sâmpălean, dr. I. Raţiu, dr. A. Cheţianu, Silviu Pop agronom) vorbeşte despre: „Asociaţiunea”, „Lucrarea pământului”, „Îngrijirea vitelor”, „Gunoirea pământului”, „Pământul şi starea noastră istorică”, „Alcoolismul”. În comunele Şoroştin, Ţapu, Micăsasa, conferenţiarii (A. C. Domşa publicist; profesorii: I. Fodor, A. Ciura, dr. A. Cheţianu, Gavril Precup, I. Raţiu, Nicolae Pop, Ştefan Roşianu; inginerii agronomi: I. Maior, Iustin Hossu) tratează subiectele: „Asociaţiunea”, „Tovărăşiile economice”, „Cele mai bune plante de nutreţ”, „Ai carte, ai parte”, „Albinele şi via”, „Folosul meseriilor”, „Eminescu şi literatura populară”, „Conservarea portului naţional”. Prof. Gavril Precup se bucură de mare prestigiu în viaţa Asociaţiunii şi a Despărţământului Blaj. Susţine la Sălişte, în martie 1910, conferinţa „Unitatea noastră naţională” şi numeroase prelegeri poporale pe teme literare la sate.[5]
Despărţământul Blaj s‑a distins în activitatea sa şi pe terenul economic, organizând un număr mare de prelegeri poporale cu teme adecvate şi publicând broşuri pentru ţărani din domeniul agriculturii. Expoziţia organizată cu prilejul serbărilor Blajului din 1911 este o bună ocazie de a expune broşuri cu teme agricole prin care să aducă la lumină evoluţia satelor, progresul obţinut în cultivarea pământului cu metode moderne.
Din Circulara primită de la Comitetul Central în cursul iernii 1912‑1913, reiese atenţia acordată prelegerilor poporale şi cursurilor de analfabeţi. Prelegerile au căpătat forma şezătorilor literare sistematice în comunele Sâncel şi Lunca, organizate de preoţi şi învăţători. În anul 1914 creşte numărul prelegerilor şi conferinţelor, însoţite de reprezentaţii artistice. În Blaj s‑au organizat 27 de conferinţe ţinute de profesori prestigioşi, conferenţiari ai ASTREI: Gavril Precup, Ioan Raţiu, Al. Ciura, Augustin Caliani, Ştefan Pop, Ioan F. Negruţiu, Iuliu Maior, Alexandru Nicolescu. De exemplu, Prof. dr. Ioan Raţiu susţine la Blaj conferinţa „August Treboniu Laurean la centenarul naşterii sale”, care va fi publicată în revista „Transilvania”, nr. 5, septembrie‑octombrie 1910 iar Ştefan Manciulea susţine conferinţa „Graniţa de Vest” în cadrul Adunărilor Generale de la Reghin (1925) şi Oradea (1928).
În perioada interbelică, prelegerile poporale nu mai erau cunoscute ca atare, ci ca şezători ale Asociaţiunii, fiind însoţite de bogate programe artistice, realizate în colaborare cu şcolile. Preotul şi prof. Ştefan Roşianu, preşedintele Despărţământului Central Judeţean Târnava Mică (Blaj), consideră în anul 1929 că urmările războiului se resimt într‑o mare măsură: „Oamenii sunt mai acaparaţi de grija aranjamentelor materiale şi politice pentru a înţelege că nu se poate ajunge la o înflorire durabilă decât prin cultivarea sufletelor şi a minţilor”.[6]
Revista „Transilvania” consemnează prelegerile populare ţinute în cadrul Despărţământului Blaj în anii 1921‑1924, 1928‑1929 în comunele: Cenade, Sâncel, Pănade, Biia, Micăsasa, Bucerdea Grânoasă, Cisteiul Român, Ciufud, Tiur, Veza, Mănărade.[7] Despărţământul Blaj se numără între cele active, aşa cum rezultă din raportul Comitetului Central prezentat Adunării Generale de la Reghin din august 1925 şi publicat în revista „Transilvania”. În acelaşi raport, se mai precizează, ca o notă elogioasă „foarte rar s‑a întâmplat ca Despărţământul Blaj să nu trimită la timp raportul de activitate.”
Dacă în Despărţământul Blaj s‑au organizat prelegeri în toate comunele arondate, în Despărţămintele nou create, cu centrul în Bahnea şi Iernut s‑au ţinut puţine prelegeri poporale, cu toate că s‑au format echipe de conferenţiari angajate la anumite grupuri de sate. S‑au ţinut prelegeri şi conferinţe în cercurile: Coroi, Sânmărtin, Laslău Mare, Dumbrăveni, Bălăuşeri, Coroi, Nadeşul Săsesc, Şoimuş, Blăjel.
Comitetul Despărţământului Central Judeţean, cu sediul la Blaj, şi‑a asumat un rol important în organizarea prelegerilor poporale şi a conferinţelor pentru intelectuali, mobilizând întreaga elită blăjeană: preoţi, profesori, medici, ingineri, avocaţi, spre a trata teme din cele mai diverse domenii. Despărţământul are echipă proprie de conferenţiari, dar au fost invitaţi şi profesori universitari de la Cluj şi Bucureşti. Colaborarea cu Extensiunea Universitară din Cluj, cu Fundaţiunea Culturală Principele Carol din Bucureşti, cu cercurile culturale învăţătoreşti şi cu alte societăţi culturale a contribuit la sporirea interesului pentru asemenea manifestări şi la cunoaşterea mai profundă a scopului Asociaţiunii.[8]
[1] Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Alba, Fond Astra, Despărţământul Blaj, Dosar nr. 6/1892, fila 142.
[2] „Transilvania”, Analele Asociaţiunii, nr. 2, aprilieiulie, 1908, Anexa E, pag. 81‑82
[3] „Transilvania”, Analele Asociaţiei pentru Literatura şi Cultura Poporului Român, aprilie‑iulie 1908, pag. 18‑20
[4] Revista „Transilvania” LII, iulie‑august 1921, nr. 7‑8, pag. 551‑552
[5] „Transilvania” 1910, pag. 326
[6] „Transilvania” 60, octombrie‑noiembrie 1929, nr. 10‑11, pag. 866; Valer Moga, op. cit., pag. 194
[7] „Transilvania”, LII, iulie‑august 1921, nr. 7‑8, pag. 551‑552; idem, anul 55, octombrie‑noiembrie 1924, nr. 10‑11, pag. 418‑419
[8] „Transilvania”, anul 58, octombrie‑noiembrie 1927, nr. 10‑11, pag. 352; Raportul Comitetului Central / 1928
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu